SINAXAR Sinaxar creștin – ortodox: Pomenirea Sfîntului Mucenic Isidor

Sinaxar romano – catolic: Pomenirea Sfîntului Matia

Sfîntul Serapion a auzit de o corabie care pleca de la Alexandria spre Roma. Dorea să se ducă și el în marea cetate, așa că a intrat în corabie. Cei de pe vas nu l-au întrebat pe bătrîn dacă a adus ceva pe corabie. Ei credeau că unul dintre ei a luat lucrurile bătrînului, deși îl vedeau îmbrăcat în haine vechi și rupte, și socoteau că a plătit prețul călătoriei. După ce s-a depărtat de mal, cam la cinci sute de stadii, călătorii au început să mănînce, mai ales că se apropia și apusul soarelui. Pe Serapion l-au văzut că nu mănîncă nimic, dar s-au gîndit că în ziua aceea postește. A treia zi, cînd l-au văzut că nu mănîncă nimic, socoteau că bolește de răul mării și nu poate să mănînce. După aceea, în ziua a patra și a cincea, văzînd că tot nu mănîncă, l-au întrebat: „Omule, de ce nu mănînci ?” Iar el a răspuns: „De vreme ce nu am ce mînca, de aceea nu mănînc”.

Și s-au întrebat unul pe altul, cine a luat în corabie lucrurile acestui om? Cînd s-a aflat că n-a adus nimic cu el, au început a cîrti împotriva lui și spuneau cu mînie: „Pentru ce ai intrat aici, neavînd nimic ? Ce vei mînca ? Și cu ce ne vei plăti nouă prețul care se cade?” Iar sfîntul Serapion le-a răspuns: „Eu, precum mă vedeți, n-am mai mult decît această haină veche și ruptă, care este pe mine. Iar de nu voiți să mă duceți cu voi, atunci să mă întoarceți și să mă lăsați acolo de unde m-ați luat”. Iar ei i-au răspuns: „Măcar de ne-ai da și o sută de galbeni, ca să întoarcem pentru tine, n-am vrea să facem aceasta, de vreme ce avem vînt bun în ajutor, în calea în care ne aflăm”. Așa că l-au lăsat în continuare pe Serapion pe corabie și l-au hrănit pentru numele lui Dumnezeu.

Iar Cuviosul a mers la Roma, i-a cercetat pe toți despre care auzea că viețuiesc în duhul credinței ortodoxe și a vorbit cu ei. Dorea să se îmbogățească duhovnicește și să-și cumpere bunătățile cerești pentru odihna veșnică. (Constantin GHERASIM)