Astăzi sînt „Moșii de vară”

Toată suflarea creștin ortodoxă ar trebui, astăzi, cel puțin o dată, să treacă prin cimitirele din orașe și sate pentru a-și aminti de cei plecați în lumea de dincolo. În această zi de sîmbătă, în Biserica Ortodoxă Română se serbează Moșii de vară, o sărbătoare a celor ce nu mai sînt printre noi, care va continua pe durata a trei zile, inclusiv luni, 31 mai, cînd se serbează Sfînta Treime. După cum se știe, doctrina creștină bazată pe învățătura lui Iisus Hristos plasează acțiunile care au în centru comemorarea morților între cele mai importante.

Conform credinței creștine, cei ce mor împăcați cu Dumnezeu și cu

semenii, se unesc cu Hristos care a biruit moartea. Între lumea

celor vii și lumea celor morți se naște un canal al iubirii celor într-o

credință. Spre deosebire de alte religii, în creștinism, cei vii și cei

adormiți (morți) fac parte din Biserica lui Hristos. În afara colivei,

colacului și vinului care se slujesc în biserică în această zi și se

împart, simbol al unitații euharistice a celor două lumi, au loc o suită

de alte rituale și ceremoniale la cimitir și acasa, în fiecare familie.

Potrivit învățăturii de credință ortodoxă, fiecare zi de sîmbătă este

dedicată amintirii morților. Aceasta întrucît trupul lui Hristos s-a aflat

în mormînt în ziua de sîmbătă, și așa cum declara apostolul Petru în

a doua epistolă a sa, S-a coborît la cei morți pentru a le vesti

mîntuirea. De aceea și reprezentarea iconografică a învierii

Domnului Iisus înfățișează pe Iisus coborît în iad, smulgînd de acolo

pe protopărinții Adam și Eva și pe drepții Vechiului Testament.

Sîmbăta dinaintea Duminicii Pogorîrii Duhului Sfînt, este numită

Moșii de vară cînd se fac pomeniri pentru toți strămoșii dintr-un

neam răposați.

O sărbătoare a tradițiilor și obiceiurilor populare

Cea de-a cincizecea zi după Sfintele Paști este Duminica Pogorîrii Sfîntului Duh sau Duminica Rusaliilor. Această sărbătoare este considerată ca fiind ziua de naștere a Bisericii creștine, deoarece în această zi Duhul Sfînt, Una dintre Persoanele Sfintei Treimi, s-a pogorît asupra Sfinților Apostoli, dîndu-le darurile necesare propovăduirii Evangheliei în toate colțurile lumii. Cum creștinismul românesc a primit influențe populare, sărbătoarea Pogorîrii Sfîntului Duh a primit numeroase accente fără nici o legătură cu esența creștinismului.

Bogăția evenimentelor populare legate de această zi este imensă. Numele popular al Rusaliilor vine din tracicul Ursolia „ale Soarelui; însoritele”. În mitofolclorul românesc, rusaliile sînt numite și Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Șoimanele sau Zînele. Dar, spre deosebire de Iele și celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pămînt doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămîna Rusaliilor. De ziua acestor zîne, oamenii poarta pelin la brîu sau în sîn, spre a fi feriți de mînia lor. Pe cei ce le surprind prin pădure sau pe cîmp, Rusaliile îi pedepsesc cu boala zisă amorțeală, dambla, luat, luat de vînt sau ologeală.

În Duminica Rusaliilor nu e bine să te urci în arbori sau în locuri înalte și nici să călătorești departe de casă. La poartă și în casă se pun flori, frunze de tei sau de nuc. În ziua aceasta să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele sau de Rusalii. E bine să ai la tine trei fire de usturoi în sîn sau la brîu. Femeile duc la biserică frunze de nuc și de tei. În noaptea de Rusalii se pune pelin sub cap, ca să nu te ia din Rusalii. Pe cine îl doare capul să se afume cu pelin de la Rusalii, că-i va trece. De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămîni, nu se mai culeg ierburi de leac.

În Săptămîna Rusaliilor, ce începe în Duminica Rusaliilor, nu se muncește deloc, căci atunci ele zboară prin vazduh, cîntă și joacă pe la răspîntii, prin poieni, pe la fîntani, pe la cruci și biserici părăsite, iar pe cine lucrează îl schilodesc, scoțîndu-i ochii, asurzindu-l sau înnebunindu-l. (Constantin GHERASIM)