Mai toți străinii supuși invaziei est-europene după dispariția Blocului comunist și-au format o impresie proastă despre români.
Deschiderea granițelor după 1990 a provocat o presiune constantă asupra Occidentului bogat. S-a plecat masiv, fie din lipsa unui loc de muncă în țară, fie pentru căutarea unei vieți mai bune.
Au plecat, de – a – valma, români și țigani, ultimii constituind grosul populației ce a părăsit țara.
Românii, cei mai mulți cu înaltă pregătire, meseriași și chiar necalificați și-au găsit un loc de muncă și mulți s-au așezat temeinic, afirmîndu-se în străinătate și fiind recunoscuți pentru capacitatea de adaptare.
Țiganii, care nu-s prea învățați cu munca, au dat-o pe cerșit și ciordeală. A fost o perioadă cînd polițiștii nemți nu știau cum să mai facă față spargerilor date de această etnie.
A rămas memorabilă o secvență la un post străin de televiziune, cînd o țigancă a scuipat în plin centrul Londrei o englezoaică. Probabil nu i-a oferit nimic, sau o fi reproșat ceva cerșetoarei. Nu se poate uita nici fotografia de pe o pagină de ziar francez care confunda România cu un țigan cu vioară.
De altfel, mai în glumă, mai în serios, străinii ne numesc țiganii Europei. Mulți balaoacheși sînt îmbarcați în avioane sau autocare și trimiși în țară. Într-o emisiune a unui post românesc de televiziune, pe Otopeni, un reporter îl întreabă pe un individ pigmentat ce se gîndește să facă în viitor, iar acesta răspunde că nu concepe ca în două zile să nu fie în Occident, chiar dacă nu mai avea pașaport.
Ion Budai Deleanu, în a sa „Țiganiadă” a surprins plastic felul de viață al țiganilor, iar stilatul Mădălin Voicu nu are o părere prea bună pentru mulți din propria etnie.
Pentru că majoritatea acestor etnici nu vor să muncească, atunci cînd nu reușesc să fraierească o dau la șmecherie, la mișto, cum le place lor să spună. Și nu se jenează de nimeni. Într-un proces penal la tribunal, el și ea, prinși cu mici găinării, rîd de judecător atunci cînd țiganul îi strigă femeii: „taci, fă, lasă să orbească domnul judecător”. Cînd sînt prinși la îngrămădeală că mint se jură: haoleu să moară mama dacă mint, dacă nu să moară mă-ta!
Mulți au reușit să fure mașini din Vest, nu dau prioritate pietonilor pe zebră, iar dacă ai ghinionul la o intersecție nesemnalizată să încerci să profiți de prioritatea de dreapta, ți-ai găsit că intră țiganul cu limuzina peste amărîta ta de Dacie și te ia de sus: auzi, băiatu’, unde te bagi cu tigaia ta, nu vezi ce dotare posed?
În magazine, chiar dacă sînt 2-3 cumpărători la rînd, chivuțele nu au timp să aștepte, intră în față și, cînd li se atrage atenția, răspund obraznic: da ce bă, nu vezi că mă grăbesc, ce io am timp de pierdut ca tine? Vînzătorii se cam tem și îi servesc.
Permanent în jurul piețelor mișună țiganii tineri cu sacoșele încărcate cu diferite produse, de la mașini de găurit la pantofi și te acostează cu nonșalanță: „hai băiatu’ că te încalț eften, dai 500 și te-am făcut om”. Dacă îi răspunzi: fugi mă, că-s de furat; el îți răspunde: „da ce, eu te întreb cu ce ești îmbrăcat?”, ca și cînd tu ai furat hainele pe care le porți.
Stau ciopor pe lîngă biserici și devin obraznici cînd cer (nu cerșesc) „dă-mi un ban să-mi iau un suc”. Dacă îi răspunzi că poate bea și apă de la robinet , îți răspunde: „de la robinet să bei tu, mă, pe mine mă supără la lingurică”.
Cei mai mulți dintre trecători nu le răspund și atunci îi înjură în gura mare.
Au fost lăsați, tolerați, dar mulți, cînd nu guști mișo-ul lor devin agresivi, sar la bătaie în haită. Dacă îi scapi unuia o scatoalcă încep să țipe despre drepturile omului, discriminări, cheamă poliția, că îți vine să intri în asfalt.
Nu au fost întotdeauna miștocari și agresivi. Aceste deprinderi și le-au format în originala noastră democrație.
Așa-i că nu-i mișto! (Jan NEGRU)
Lasă un răspuns