EDITORIAL Finanțarea FCM, un subiect mereu învăluit în ceață

Eduard ADAM

Ieri s-a spart buba. Actuala administrație din orașul Bacău a făcut publice sumele care au ajuns în contul echipei de fotbal a orașului urmare a folosirii unor spații publice. E vorba de trei milioane de dolari. Problema nu de aici provine, ci din felul în care s-a făcut finanțarea. Primarul Romeo Stavarache susține că în asociația FCM ar fi doar apropiați ai lui Sechelariu și că nu e legal ca municipalitatea să accepte ca banii băcăuanilor să alimenteze, fie și indirect, „o afacere de familie”. Imediat au contraatacat reprezentanții clubului, care au precizat că instituții precum Curtea de Conturi au verificat modul de gestionare a banilor și că totul este în regulă.

De mulți ani, finanțarea echipei de fotbal a Bacăului a fost un subiect învăluit în ceață. Unii consilieri din vechile legislaturi au pus subiectul pe tapet, fiindcă lucrurile nu li se păreau tocmai curate, însă scandalurile s-au stins repede, fiindcă, spuneau ei, n-au avut susținere să meargă pe fir pînă la capăt. Au existat și procese pe rol, dar rezultatele acestora n-au ajuns la cunoștința opiniei publice decît încoace. De ce, greu de spus. Fie nu s-a vrut, fie n-a fost nimeni suficient de inspirat să facă lumină în acest subiect o dată pentru totdeauna. Mai ales că, după cum arată rapoartele de pînă acum ale Curții de Conturi, fosta administrație Sechelariu, care a semnat contractul prin care i-a dat spații spre exploatare gratuită FCM-ului și s-a obligat să susțină cheltuielile de întreținere a clubului, a ieșit basma curată.

Un lucru este cert: despre subiectul FCM s-a scris în presă pe bucățele. Datele erau mereu obținute cu greu, iar dacă cineva spunea ceva de rău despre fotbal, era vai de el. Și asta, dintr-o pasiune fără margini a lui Dumitru Sechelariu pentru această echipă. Poate greșesc, poate că el a avut intenții foarte bune. Însă demersul său era cu adevărat salutar dacă ar fi și spus deschis tuturor „fraților, ăștia-s banii, cu sumele acestea, provenite de colo și de colo, susțin eu FCM Bacău”. Dar n-a fost deloc așa! Nici ziariștii sportivi nu mai știau să-ți spună la un moment dat dacă FCM este echipa lui Dumitru Sechelariu sau a orașului. S-au făcut atîtea speculații pe marginea acestui subiect, dar niciodată nu s-a găsit cineva, fostul primar sau un șef de la club, care să spună „stop, nu aveți dreptate, nu-i nimic necurat în toată povestea asta!” Cel puțin nu pînă ieri, cînd zarurile au fost aruncate și scandalul a izbucnit. Oare de ce?!

Aș îndrăzni să spun că, după cum decurg ostilitățile, apele nu se vor limpezi prea curînd. Și e aproape de neînțeles, dacă iau în calcul că și Stavarache vrea să aibă în continuare echipă de fotbal la Bacău, dar și Gheorghe Chivorchian, președintele clubului, spune că pentru el fotbalul nu are culoare politică și că vrea ca FCM Bacău să joace în continuare pe același teren. O lipsă de înțelegere, pînă la urmă, însă doar aparentă. De fapt, problema stă în faptul că Romeo Stavarache susține că modul de finanțare de pînă acum a fost în afara legii, iar cei de la club spun că totul e o minciună.

Deși nu sînt un cunoscător în domeniu, cred că lucrurile s-ar fi tranșat mult mai simplu dacă și rezultatele echipei de fotbal ar fi fost mai bune. Dacă FCM Bacău era în vîrful clasamentului Diviziei A, cred că și edilii, dar și băcăuanii de rînd ar fi ținut cu dinții ca fotbaliștii noștri să rămînă „acasă”. Și puteau obține rezultate, mai ales că bani au fost. Așa, însă, să-i vezi la fiecare sfîrșit de campionat că luptă să smulgă trei puncte salvatoare de la retrogradare, despre care mereu te întrebi dacă-s cinstite sau nu, chiar te întrebi dacă merită.