Revista „Ateneu”, la aniversară

• prestigioasa publicație împlinește 40 de ani de la apariție

„Ce tînăr eram! Ce tineri eram! Ce puțini am fost și ce mulți am rămas pînă la urmă! Semne de exclamare, de uimire față de timpul care, supus fiind nouă la un moment dat, ne supune drumului său implacabil”, își amintește Radu Cîrneci, în mărturisirea „Ateneu, casa visurilor noastre”, publicată în numărul 8 (420) al revistei de cultură „Ateneu”. Amintirile legate de „școala dintîi a aventurii mele literare”, după cum scrie Ovidiu Genaru, domină numărul pe august, iar cei înscriși pe liste sînt personaje dintre cele mai variate din spectrul cultural românesc. George Genoiu, Cassian Maria Spiridon de la „Convorbiri literare”, Lucian Vasiliu de la „Dacia literară”, Ion Beldeanu de la „Bucovina literară”, Valeriu Stanca de la „Cronica”, Adrian Popescu de la „Steaua”, Al. Cistelecan de la „Vatra”, și mulți alții rememorează ce și cum a fost din istoria de patru decenii a „Ateneului”. De departe, simpatic și rupt de tiparele unor eventuale urări de bine transmise pe diferite căi de comunicare, este regăsit Dan C. Mihăilescu, „scriitorincul ce-am ajuns”, care povestește grăbit și șugubăț despre premiul ce i-a fost oferit în 1976, și despre întîlnirea „pe holul Filologiei bucureștene, (…) cu o fată minionă și răpitoare, înzestrată cu cel mai diafan păr văzut vreodată, și care nu era alta decît Carmen Mihalache. Ei ce ziceți?”. În restul paginilor, continuă rubricile consacrate purtînd semnătura unor maeștri ai genului: Constantin Călin, Liviu Dănceanu, Al. Călinescu, Victor Mitocaru, Vasile Spiridon, C. D. Zeletin sau Ion Fercu. Nu lipsesc paginile de cronică literară, informații despre evenimentele care au avut loc în lumea culturală băcăuană, precum și interviul lunii realizat de Carmen Mihalache cu pictorul Vasile Crăiță Mîndră. Alături de poeziile Ceciliei Răduinea și Daniel Ștefan Pocovnicu, o provocare literară vine din partea Elenei Baran, care publică fragmente din volumul „Noriel”. Nu se poate sări peste „Probleme, Gogule?” al cărui condeier, Ștefan Radu, continuă să ridice probleme pentru cei care mai cred că au capul pe umeri. De data acesta, cîmpul de bătălie sînt reclamele românești, unele lăsînd impresia că „sîntem un neam de indolenți cretini și alcoolici, cu femei înnebunite după brute arset cu fierul roșu”. (Constantin GHERASIM)