Doar trei instituții culturale din județul Bacău funcționează exact după litera legii. Căminele și casele de cultură trebuie recunoscute de Centrul Județean de Cultură, însă întocmirea dosarului cu acte nu-i o treabă foarte simplă, iar primarii nu dau semne că ar fi prea interesați de problemă. „S-au prezentat pînă acum la noi doar reprezentanții caselor de cultură din Bacău, Onești și din Oituz. În vederea obținerii statutului de așezămînt cultural, instituțiile solicitante trebuie să înainteze un dosar cu o documentație. Toți cei interesați trebuie să dovedească că au spațiu, condițiile materiale și tehnice pentru activități specifice, o listă a dotărilor din patrimoniul propriu, un cont bancar, ștampilă proprie și o organigramă”, a precizat Florin Zăncescu, directorul CJCPCT Bacău. În opinia acestuia, primul pas în vederea închegării unei legături în vederea conservării și promovării patrimoniului este existența unui director de cămin (sau casă) de cultură în fiecare comună. „Nu putem deranja primarii de fiecare dată cînd avem de rezolvat ceva. Trebuie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de directori de cămine culturale. Din păcate, la ora actuală, din totalul celor 88 de comune și orașe din județ, doar vreo 21 s-au arătat interesate și există oarece activitate, în timp ce în vreo 30 de comune nu există nici un cămin cultural”, a adăugat directorul Zăncescu. (Constantin GHERASIM)
Doar trei case de cultură din județ respectă legea
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.