Lecția de limba română

Noul DOOM și „bătăile de cap”

• dificultăți de scriere a pronumelui? Nici o problemă!…

Ba da! Chiar foarte multe, mai ales după apariția noului DOOM (Dicționar Ortografic, Ortoepic și Morfologic), care stabilește noi reglementări. De fapt, nici o altă categorie morfologică nu ridică atîtea probleme de ortografie și de punctuație, ca pronumele. Cu deosebire în lucrările scrise ale elevilor, dar și pentru jurnaliști. Și problemele încep cu formele neaccentuate care însoțesc un verb, fie enclitic (să-mi spună, nu-l vede, a-ți aminti), fie proclitice, înaintea unui verb auxiliar (mi-i teamă, ți-s dragi, mi-l arată). Sau după verbe la modul gerunziu (acordîndu-mi-se, amintindu-vi-l), ori imperativ (citiți-le, amintește-ți).
Problema devine și mai gravă cînd aceleași pronume de forme neaccentuate sînt legate de un participiu (datu-mi-s-a, dusu-m-am), sau alte timpuri compuse (vedea-te-aș, căuta-o-voi), forme inversate. Cît privește forma neutră a pronumelui, îl „conjugă” adesea elevii („Eu o întind de la ore”, „Am dat-o-n bară la teză”); ori cum folosește Negruzzi un titlu de nuvelă: „Au mai pățit-o și alții”; spre deosebire de pronumele L, care la timpurile compuse apare înaintea verbului auxiliar (L-am „fentat” pe „proful de mate”).
Nici cu pronumele de politețe (persoana a doua, singular și plural) nu mai sîntem siguri cum să-l scriem prescurtat: d-ta, d-tale; d-voastră sau dvs; iar pentru persoana a treia: d-lui, d-lor. Pentru ca, mai ales în cererile către autorități, să se poarte stilul solemn: Domnia ta, Domnia lui, Domnia voastră, sau Domniile lor; dar posesivele care însoțesc „Domnia”, scrise cu litera inițială mică. Și să nu mai vorbim de regionalismele „dumitale”, „dumneata”, sau despre cele din limbajul afectiv: „mătăluță”, „mătălică” sau „tălică” (oltenești).
O greșeală frecventă a pronumelui posesiv se întîlnește în lucrările scrise ale elevilor – și chiar în jurnale – în unele sintagme care se vor niște laude: „Ai noștrii ca brazii” (cu doi de i), deși pronumele posesive „noștri” și „voștri” nu se articulează. La fel și pronumele relativ, cu valoare neutrală – „ceea ce” – se întîlnește adesea scris greșit: ceeace, ceiace (cu i), ca în „elevii ceia de colo”; după cum pronumele relativ „care”, în cazul genitiv, precedat de articolul „a-al, ai-ale”, în funcție de gen și număr: a cărui, al căror, ale cărui etc.
O problemă de ortografie se întîlnește și în formele pronumelui de întărire, în funcție de persoană, gen și caz: însumi-însămi, însuți-însăți și însuși-însăși, la singular; și înșine-însene, înșivă-însevă și înșiși-înseși, însele pentru plural. în vorbirea actuală, pronumele de întărire tinde să fie înlocuit cu adverbul „chiar” sau adjectivul „sigur”: „Chiar el a venit”, în loc de „însuși profesorul a venit” și „Ei singuri au declarat”, în loc de „ei înșiși au declarat”.
După noul DOOM, pronumele nehotărît și adjectivele pronominale nehotărîte par să aducă cele mai multe bătăi de cap elevilor (și nu numai lor) în următorii ani de trecere la ortografia veche (interbelică). Ca și pronumele negativ (care neagă numele), care devine și el adjectiv pronominal negativ (nici unul / nici una) cu formele: nici un, nici o, care neagă numele determinat acordîndu-se cu aceasta în gen, număr și caz (nici un om, nici unui om, nici unor oameni etc); care vor continua să se scrie astfel în cazul unor propoziții ca acestea: „Nici o faptă bună nu rămîne nerăsplătită”; sau „Nici un elev nu lipsește”, ca adjective negative; sau ca pronume negativ: N-a venit nici unul bine pregătit pentru lecții. Dar vom scrie: „Nicio problemă”, „Niciun motiv”, ca adjective pronominale de refuz și motivație; după cum se scrie și pronumele: vreunul, vreuna (articulate) în funcție de subiect în propoziție: „Există vreunul sau vreuna care vrea să ia cuvîntul?” Spre deosebire de pronumele nehotărît precedat de „nici”: „N-a venit nici unul, nici altul”, sau „Nu-i nici una nici cealaltă”.
Noul DOOM lansat de Institutul de Lingvistică al Academiei Române readuce în actualitate vechile reguli ortografice care au fost mereu modificate sau nerespectate, și cu intenția de a veni în sprijinul elevilor. Dar se pare că aceste modificări mai mult i-au derutat în însușirea regulilor ortografice, decît să le respecte. (prof. Marin COSMESCU)ormele neaccentu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!