Patru comune intr-un proiect pentru dezvoltare economica ruralaproiect

Asociatia Patronala Uniunea Generala a Industriasilor din Romania – UGIR 1903 a avut, la sfirsitul saptaminii trecute, o noua intilnire de lucru pe teme privind resursele de dezvoltare disponibile zonelor rurale din judetul Bacau. Reuniunea face parte din proiectului „Strategie integrata pentru dezvoltarea initiativei private in sectoarele non-agricole din zonele rurale ale judetului Bacau”, program finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial.

La eveniment au participat primari din comunele Plopana, Lipova, Odobesti si Rosiori si reprezentanti ai Institutiei Prefectului si ai Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau, precum si ai mediului de afaceri din zona. Dezbaterea a avut ca scop identificarea potentialelor investitii pentru mediul rural in domenii non-agricole, modalitati de imbunatatire a sistemului informational la nivel local în domeniul investitiilor, pentru valorificarea resurselor umane locale. Moderatorii discutiilor au fost Stefan Talamba, director coordonator adjunct al DADR, si psihologul Simona Boghiu, expert în implementarea proiectului, precum si presedintele filialei Bacau a UGIR 1903, Marinel Mironeasa. „Comuna Plopana – a spus primarul Gheorghe Andries, amfitrionul acestei actiuni – este partener in proiect cu UGIR 1903 si cu unele institutii publice pentru actiuni de reconversie profesionala a persoanelor din sectoare agricole in cele non-agricole din zona noastra”.

Proiect inspirat din realitatea rurala

Filiala UGIR 1903 Bacau deruleaza proiectul pina in octombrie 2011 si urmareste elaborarea si promovarea unei strategii integrate pentru dezvoltarea initiativei private in zonele rurale ale judetului Bacau, prin crearea conditiilor de dezvoltare a intreprinderilor profitabile care sa genereze diversitate in economia locala si noi locuri de munca. „Cind am solicitat parteneri in acest proiect – a spus Marinel Mironeasa – am plecat de la experienta proprie pe care o aveam intr-o afacere din mediul rural, inceputa acum zece ani, o fabrica de mobila in Tamasi. Am cautat forta de munca in alte localitati, pentru ca acolo nu era, calificata. Astfel, costurile erau ridicate si am avut probleme financiare in prima perioada. Cheltuiam cu cazarea muncitorilor, dar acestia nu prea aveau tragere de inima la munca. Pas cu pas, am format personal din Tamasi. Am obtinut o productivitate tot mai mare, dar in timp nu va fi suficient si am apelat la fonduri europene pentru dezvoltarea mediului de afaceri in mediul rural si m-am dotat cu utilaje noi, performante. Voi avea, pe flux, o productivitate de doua-trei ori mai mare. Pina la sfirsitul anului voi mai califica 30 de poersoane, tot printr-un proiect al unui partener care se ocupa de calificare profesionala”.

Intreprinzatorii cer informatii, angajatii reconversie profesionala

Participantii la reuniunea de la Plopana s-au implicat în dezbatea analizei nevoilor resurselor umane privind ocuparea si formarea profesionala in cele patru comune reprezentate la reuniune, in analiza resurselor locale disponibile si a modalitatilor de valorificare a fortei de munca locale. A fost, de asemenea, prezentata Analiza de nevoi a managerilor si angajatilor prin metoda focus grup, avind la baza ancheta prin chestionar realizata in comunele Lipova si Plopana de expertul Mihaila Gheorghe, iar reununiunea s-a incheiat cu discutii asupra oportunitatilor de dezvoltare in activitati non-agricole in mediul rural. „Am efectuat, initial, un studiu in comunele Lipova si Plopana – a spus Stefan Talamba -, din care a rezultat anumite nevoi ale localinicilor. Pe de o parte, intreprinzatorii si-au manifestat anumite pareri vizavi de dezvoltarea comunelor, pe de alta angajatii lor. De exemplu, intreprinzatorii spun ca au nevoie de informatii. Noi, pentru acest proiect, vrem sa stim la ce se refera. Cum ar putea fi ele oferite? Pentru a veni in sprijinul lor”. Informatiile si temele puse in discutie i-au incitat pe cei prezenti, astfel incit dialogul a fost unul util si a deschis, in mod evident, multe alte subiecte. Intreprinzatorii au aflat mai multe lucruri despre fondurile de finantare si despre modul in care trebuie inceputa o afacere, iar cei dornici sa se reorienteze cu munca spre alte domenii decit cele agricole, despre posibilitati de recalificare si reconversie. „Cred ca problema principala, la noi, intr-o zona atit de saraca – spunea unul dintre primari – este aceea de mentalitate. Avem mult de lucrat aici, dar macar stim unde sa actionam”.
Astfel de reununiuni din proiectul UGIR 1903 vor continua, iar despre acestea vom reveni cu amanunte.