Au intrat în vigoare norme noi privitoare la condițiile de creditare
• noile condiții se aplică de azi • creditele ipotecare sînt mai greu de obținut • specialiștii afirmă că numărul de contracte de credit nu va scădea semnificativ • fără girant și avans se mai dau doar credite pentru vacanțe, agricole și de studii
De azi, se termină cu împrumuturile și cumpărăturile în rate
fără girant sau cu avans zero. Banca Națională a României (BNR) a anunțat încă de la finele anului trecut condițiile de creditare pentru populație, care au intrat în vigoare de la 1 februarie, de fapt de azi, deoarece prima zi a acestei luni a fost nebancară. BNR a stabilit ca avansul de 25 la sută în cazul creditului de consum să poată fi susbstituit, la alegerea clientului, de existența unui girant. Inițial era prevazută numai obligativitatea avansului, dar, pînă la urmă, a rămas doar necesitatea unui avans, garanții personale, girant. O altă condiție importantă este ca rata de credit plus dobînda să reprezinte cel mult 30 la sută din venitul net al împrumutatului a fost păstrată.
La creditul pentru nevoi personale, care intră tot în categoria
creditului de consum, elementul de noutate constă în faptul că se
pot accepta și garanții reale, care să acopere în totalitate valoarea
creditului solicitat. Dacă sînt garanții reale, practic nu mai este
nevoie de girant. Se au în vedere în principal garanții cu
grad mare de lichiditate, depozite, instrumente specifice pieței
monetare, dar nu este exclusă și o ipotecă.
În ceea ce privește împrumuturile ipotecare, rata de credit plus
dobînda nu vor putea să depășească 35 la sută din venitul net al
solicitantului și familiei acestuia.
Normele sînt valabile și pentru agenții economici
Societățile comerciale care se împrumută de la bănci trebuie să se supună acelorași norme emise de BNR. Această instituție a limitat, pe lîngă populație, și accesul agenților economici sau marilor magazine care ar putea vinde prin orice sistem de rate. Astfel, Banca Centrală limitează accesul agenților economici la creditele
pentru achiziționarea fondului de marfă. În Norme, există un
paragraf referitor la creditele de consum acordate de bănci unor
magazine. Decizia este luată în contextul în care supermagazinele
ar dori să ofere posibilitatea ca populația să poată cumpăra în rate
prin intermediul lor. Băncile sînt obligate ca atunci cînd creditează
agenții economici, magazine și nu numai, să le ceară și acestora să
respecte normele emise de BNR. Conform normelor ce au intrat tot azi în vigoare, magazinele trebuie să includă clauze potrivit cărora în situația vînzării în rate pe credit a respectivelor produse, vor impune aceleași condiții de acordare, derulare și garantare a creditelor.
Creditul ipotecar este drastic drămuit
Noile norme ale BNR privind achiziționarea locuințelor prin credite ipotecare cer un avans de 35 la sută din valoarea imobilului, iar creditul nu poate depăși 75 la sută din valoarea imobilului. Băncile vor verifica bonitatea membrilor familiei solicitantului, iar ratele de credit și dobînda aferentă trebuie să reprezinte 35 la sută din veniturile nete ale solicitantului. Anuntul inaspririi conditiilor de obtinere a creditelor ipotecare a fost speculat atat de
cumparatorii, cat si de vanzatorii de locuinte. Marius Oprea, ofițer de credite la o bancă băcăuană, opinează că „este de așteptat ca cererea de credite ipotecare și implicit de locuințe să scadă, iar prețurile să se reducă, dar nu semnificativ. Pe de altă parte, introducerea noilor norme nu va determina modificări semnificative pe piața imobiliară, susțin specialiștii. „Dacă anul trecut prețurile au crescut cu peste 60 la sută, în 2004 creșterea va fi de aproximativ 20 la sută. Prețurile la apartamentele de bloc standard se vor menține sau vor crește ușor, adică cu 10-20 la sută, în perioada următoare”, este de părere Anghel Ionescu, agent imobiliar. Prețurile la apartamentele în blocurile standard din zone „bune” sînt acum, pentru un apartament cu 2 camere, între 17-20.000 de euro, pentru un apartament de 3 camere între 22-25.000 de euro, iar pentru 4 camere acestea trec de 27.000 de euro.
Pentru a obține un împrumut, veniturile împrumutatului vor fi analizate drastic. Vor fi declarați eligibili doar cei care au venituri nete de trei ori mai mari decît rata pe care o au de plătit. Pentru calcularea veniturilor nete, solicitantul trebuie să depună o declarație la care vor fi anexate copii de pe unele documente precum: contracte de credit, contracte de leasing sau contracte de cumpărare în rate a bunurilor de folosință îndelungată. Astfel, cei care au contractat deja împrumuturi pentru electrocasnice, mobilier sau mașini își vor reduce șansele de a lua un credit ipotecar cu valoarea ratelor pe care le au de plătit. Noua legislație prevede faptul că garanțiile constituite pentru acordarea de împrumuturi ipotecare vor putea fi doar ipoteca de rangul I și privilegiile asupra unui teren. Aceasta înseamnă că băncile nu vor mai putea cere prezentarea a unu, doi giranți sau asigurarea de viață a împrumutatului.
Penalități usturătoare pentru întîrzierea plății ratelor
Înainte să semnați un contract de credit, citiți cu atenție clauzele
referitoare la penalitățile de întîrziere. Beneficiarul unui credit
primește, pe lîngă bani sau produs, obligația de plată a ratei de
credit, lună de lună. Dacă nu se achită de această obligație, va fi
obligat să plătească băncii pentru fiecare zi de întîrziere o
penalizare care se adaugă la suma de rambursat. Majoritatea
băncilor percep penalizările chiar din prima zi de întîrziere. Banca
poate să acorde o perioadă de grație de cîteva zile, înainte de
perceperea acestei penalizări. Calculul penalităților este diferit de la
o bancă la alta. De regulă, se aplică o dobîndă mai mare decît cea
practicată în mod curent. Majoritatea băncilor aplică penalizările la
rata totală lunară (rata la credit plus dobînda). BCR, Raiffeisen
Bank, Banc Post aplică o dobîndă majorată doar la rata la credit
restantă. De exemplu, dacă trebuie rambursată băncii o rată lunară
de 200 de dolari, din care 120 de dolari reprezintă rata la credit și
80 de dolari dobînda, restanțierul va plăti o dobîndă majorată
aplicată doar la rata de 120 de dolari. La BRD-GSG, dobînda
penalizatoare se aplică la soldul creditului (suma rămasă de
rambursat), și nu la rata lunară cu care s-a întîrziat plata, întrucît se
consideră ca fiind restantă suma totală de plată.
În caz de neplată a obligațiilor după o anumită perioadă de
intarziere, împrumutatul primește o notificare privind obligația de a
achita suma restantă în maximum o lună. Dacă nu se achită
restanța către bancă, se poate declanșa procedura de executare
silită. Iată cîteva moduri de calculare a penalităților, în cazul
creditelor ipotecare:
– penalități percepute: rata dobînzii (lei) ^ 3 procente,
rata dobînzii (7,16 la sută – dolari, 8,16 la sută la euro) ^ 2 la sută;
– penalizarea pe zi lei/dolari/euro (%): 0,078/ 0,025/0,028;
– baza de aplicare a penalităților: suma rămasă de rambursat;
– momentul din care se calculează penalitățile: prima zi de întîrziere;
– ordinea de recuperare a datoriilor: specific fiecărei situații, în
funcție de client;
– penalizare lunară pentru 10.000 de dolari de rambursat: 75 de
dolari;
• BANC POST
– penalități percepute: 3 la sută pe an;
– penalizarea pe zi (%):0,008;
– baza de aplicare a penalităților: rata lunară de credit;
– momentul din care se calculează penalitățile: prima zi de întîrziere;
– ordinea de recuperare a datoriilor: garanții aduse de garanți (dacă
este cazul), garanțiile împrumutatului;
– penalizare lunară pentru o rată de 200 de dolari (120 de dolari rata
^ 80 la sută dobînda): 0,29 dolari;
• RAIFFEISEN BANK
– penalități percepute: rata dobînzii (lei) ^15 la sută,
rata dobînzii (8,5 la sută la dolar și 8,5 la sută la euro) ^ 7,5
procente;
– penalizarea pe zi lei/dolari/euro (%): 0,102/0,044/0,044;
– momentul din care se calculează penalitățile: rata plus dobînda
lunară;
– perioada de cînd se aplică penalitățile: prima zi de restanță;
– ordinea de recuperare a datoriilor: depozite colaterale, imobilul
ipotecat, giranții.(Florin POPESCU)
Viitorul apropiat al putea aduce un mod unic de calcul al dobînzii
Mentalitatea cumpărătorului va trebui să se schimbe, dacă se va
aplica noul mod de calcul al dobînzii, propus de conducerea
Protecției Consumatorului. Cumpărătorii de produse în rate vor afla
că plătesc mult mai mult decît știau. Valoarea creditelor de consum
este foarte ridicată nu numai din cauza dobînzilor bancare, ci și a
comisioanelor de administrare ale magazinelor și a celor practicate
de bănci pentru instrumentarea creditului. Acest fapt a stat la baza
necesității unei legi care să nu mai permită micșorarea de ochii lumii
a dobînzilor, chiar pînă la zero, în cadrul ofertelor promoționale
lansate de magazine. Noua lege va arăta niște costuri anuale cu 10
la sută mai mari, în medie, decît cele promovate în prezent de
magazine. Proiectul legislativ încearcă să oblige comercianții la
publicarea unor date clare care să le indice clienților adevăratele
costuri ale produsului cumpărat în rate.
Principala noutate adusă este prezentarea obligatorie a dobînzii
anuale efective (DAE) de către comercianți în oferta de vînzare.
Dobînda va fi suma totală a costurilor unui credit exprimată în
procentaj anual și nu va mai fi aplicată la valoarea totală a creditului,
cum a fost prezentată pînă acum. Prin acest procedeu, comercianții
aplicau procentajul de dobîndă la valoarea totală a creditului pentru
întreaga perioadă de rambursare. Potrivit normelor internaționale,
dobînda se aplică la sold, nici măcar la soldul mediu, cu atît mai
puțin la valoarea totală. Comercianții vor fi obligați să transforme
dobînda prezentată în ofertă (vestitele dobînzi de 12 la sută și 17 la
sută flat) împreună cu toate comisioanele aferente creditului în
dobînda pe an, pentru a ușura comparația cu dobînzile practicate
de bănci. Ca element de noutate, formula de calcul al dobînzii este
diferită și de dobînda practicată de majoritatea băncilor comerciale.
Băncile românești folosesc pentru calculul dobînzii anul
calendaristic la 360 de zile, în timp ce proiectul legislativ stipulează
un calcul bazat pe un an de 365,2 zile, fapt care ar conduce la un
procentaj anual ușor mai mic chiar decît cel practicat de bănci.
Dobînda astfel calculată va fi cu cîteva procente bune mai mare
decît cea anunțată pînă acum, iar comercianții vor fi obligați să
afișeze în orice anunț publicitar și în orice tip de contract de credit
valoarea reală a DAE.
Efectele dobînzii anuale efective (DAE)
– Unificarea tuturor costurilor unui credit (dobînda bancară,
comisioanele magazinului, comisioanele de administrare a
creditului etc.) într-o dobîndă anuală efectivă;
– Conceptul DAE va aduce o protecție reală a consumatorului, dar
și o realitate nebăgată în seamă pînă acum: creditele contractate
pînă acum au costuri cu 10 la sută mai mari decît cele de care a
știut.
Restricțiile nu se referă la creditele pentru călătorii în străinătate
Limitările impuse de BNR prin noile norme de creditare nu se aplică la creditele pentru vacanță, la cele pentru studii și la cel agricol. În unele cazuri, creditul de vacanță se mai poate contracta fără avans și fără documente justificative. Noile reguli ale BNR exceptează de la obligativitatea girantului sau a existenței unui avans, precum și de la obligativitatea ca rata lunară la un credit de consum să nu depășească 30 la sută din veniturile nete ale solicitantului de împrumuturi, cîteva tipuri de credite. Acestea sînt: creditul pentru studii, pentru călătorii și vacanță, pentru efectuarea de tratamente medicale și creditele pentru participarea la conferințe și simpozioane organizate în străinătate. De asemenea, limitările BNR nu se aplică în cazul creditului agricol.
În cazul creditelor pentru studii acordate de BCR, Banc Post, Banca Românească și Banca Transilvania, creditele pentru studii în străinătate sau taxele de școlarizare din România sînt condiționate, în principal, de existența unei adrese a instituției de învățămînt sau a unui act doveditor al bursei de studii din străinatate. Limita maximă a unor astfel de credite ajunge pînă la 10.000 de euro, iar 25 la sută din valoarea creditului nu trebuie justificată. În cazul creditului de vacanță, la BCR și Banc Post trebuie justificată cu acte destinația creditului, deoarece plata se face prin virament în contul agenției de turism sau pe baza prezentării unor documente de transport, cazare etc. Creditele de vacanță de la Banca Românească și Banca Transilvania nu au nevoie de astfel de acte justificative, avansul este zero, iar giranții nu sînt solicitați. Valoarea maximă a unor astfel de credite poate ajunge pînă la 3.500 de dolari, iar condițiile de avans, girant sau limitarea ratei nu sînt obligatorii. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns