• cîteva familii din localitățile Furnicari și Coteni și-au văzut irosită într-o clipă agoniseala de o viață, iar sute de hectare de teren agricol din comuna Tamași au fost acoperite de ape • din cauza inundațiilor, cursurile Școlii din Furnicari au fost oprite • construirea unui dig în zona de risc ar costa enorm, iar mai simplă ar fi strămutarea acelor familii • oamenii nu mai au cu ce să-și hrănească animalele, iar șansele să primească despăgubiri sînt minime • o singură familie din furnicari s-a asigurat împotriva dezastrelor
Noapte de coșmar pentru cele cîteva zeci de familii din localitea Furnicari, comuna Tamași, care își au casele aproape de albia rîului Siret. Apele învolburate ale Siretului au ieșit din matcă, iar puhoaiele de apă și noroi au inundat casele oamenilor, care au fost nevoiți să se adăpostească prin poduri de furia viiturii. Zeci de familii și-au văzut spulberată într-o clipă agoniseala de o viață, iar sute de hectare de teren au fost cuprinse de ape. „Nu am închis ochii toată noaptea. Am stat și am cărat prin vecini toate lucrurile din casă. Și animalele le-am scos din curte de teama viiturii. Lumea vine, se uită la noi, ne plînge de milă și pleacă. Nu ar veni nimeni să ne dea o mînă de ajutor. Măcar să se ducă cineva să spargă gheața care s-a adunat la gura barajului, ca să lase drum liber viiturii să treacă”, se tînguia ieri dimineață Petrea Bogdan din Furnicari. Bătrînul, de 65 de ani, a mai povestit că, de cîțiva ani buni, apele rîului Siret se lasă tot mai greu potolite. Așa stînd lucrurile, omul și-a luat ceva măsuri de prevedere și și-a făcut asigurare pentru casă la ASIROM.
Petrea și Margareta Bogdan sînt, din păcate, singurii oameni din sat care au avut inspirația de a se asigura pentru dezastre. Chiar dacă au avut de suferit la fel de mult de pe urma ieșirii din matcă a Siretului, vecinii acestei familii vor rămîne și cu paguba lăsată de viitură, dar și cu munca irosită în zadar. „Gheața asta trebuia împușcată încă înainte de a se încălzi vremea. Așa s-a făcut și anul trecut și nu au fost probleme așa de mari ca acum. Dacă nu se face ceva ca să se distrugă peretele format din sloiuri de gheață, apa asta așa rămîne aici, în grădinile noastre, pîn’ la primăvară”, aproape că striga Silvia Bogdan, una dintre vecine. Bătrîna ne povestea că nici ea, nici soțul său nu au închis un ochi toată noaptea. „Aseară, pe la vreo cinci, a început să vină apa mare. Se ridica puțin cîte puțin, așa că am crezut că nu va fi pericol foarte mare. Pe la două noaptea, însă, s-a auzit un vuiet mare și, în mai puțin de jumătate de oră, apa ne-a ajuns pînă dincolo de temelia casei. Grădina e mai în vale. Acolo era prăpăd. Am sărit amîndoi să scoatem animalele din grajd, ca să nu le ia volbura apei. Acum să vedem dacă o să mai avem ce le da de mîncare pînă la primăvară, că tot fînul și toate glogile de coceni ne-au rămas în apă. Nici via din grădină nu știu dacă o să o mai putem salva. Dacă dă un ger la noapte, îngheață toată”, se plîngea bătrîna.
Ceva mai la vale, la familiile Rotaru, Cobzaru, și Popa, apa era intrată pînă dincolo de jumătatea curții. „O iau pe sus, peste deal, ca să pot ajunge în casă, prin grădină. Prin curte nu pot. Poarta e intrată pînă la jumătate în apă”, ni s-a plîns și Stratia Cobzaru.
Cursurile școlii din Furnicari au fost întrerupte
Blocați în casă din cauza apei, Vasile și Loredana Rotaru și cei trei copii ai lor nu au putut face ieri măcar un pas pînă în curte. Lîngă casa familiei Rotaru se află și Școala generală clasele I-IV din satul Furnicari. Cum din cauza apei nu se putea ajunge nici măcar pînă în poarta școlii, cei mai bine de 50 de copii care învață aici și-au luat ieri o zi de vacanță. Au rămas să îi ajute pe părinți să își scoată lucrurile de prin case, ca să ferească din calea apelor. „Toată noaptea am cărat, și eu, și copiii. Calul l-am dus prin vecini, cocenii i-am adus din grădină, iar din casă am strîns tot ce am putut”, ne spunea și Gruia Barcău. La fel au făcut și vecinii lui, Florin Barcău, Gheroghe Cojoc și Vasile Cojocaru.
Gheorghe Tamaș, primarul comunei Tamași, spune că de cîțiva ani buni aceste cîteva case aflate chiar aproape de malul apei sînt afectate de inundații ori de cîte ori Siretul își iese din marcă. „Multe din casele construite aici nici nu au autorizație. Care și-a ridicat aici casă a făcut-o pe riscul său. Eu autorizație de construcție nu am dat la nimeni”, spune primarul. Nici unul dintre cei care și-au construit case la marginea satului Furnicari, în zona considerată cu un grad mare de risc, nu mai recunoaște acum că a fost avertizat de autorități asupra pericolului care îi paște, dacă își fac locuințele aici. „Nu ne-a spus nimeni… Cine să ne spună, că nu-i bine să ne facem casele aici?!”, se jură cu mîna pe inimă Adriana Neagu.
Siretul a inundat și cîteva gospodării din Coteni
Nu numai satul Furnicari din comuna Tamași a avut ieri de suferit de pe urma ieșirii din matcă a rîului Siret. În satul Coteni, din comuna Buhoci, în cîteva gospodării apa era ajunsă pînă aproape de temelia caselor. „Putea să iasă nenorocire mare. Noroc cu cîinele că ne-a trezit pe la ora două noaptea și am ieșit afară din casă”, ne spuneau Elena și Constantin Bibire din Coteni. De pe la ora două noaptea și pînă dimineața, la 10.00, bătrînii nu au făcut nimic altceva decît să își ducă porcii și vacile la adăpost și să salveze tot ceea ce au mai putut din hrana pentru animale. „Nici nu știu cum o să mai ieșim din iarnă. Cocenii ne sînt îngropați în apă pînă la jumătate, nu mai putem ajunge la ei. Pînă cînd o să se retragă apa, putrezesc, nu mai rămîne nimic din ei”, se plîngea Elena Bibire. Ca un om care a văzut multe la viața lui, bătrînul Dumitru Anaicu ne mărturisea ieri că nu a mai văzut așa o nenorocire din 1976, cînd apele Siretului au ajuns pînă prin mijlocul satului. Mihai Antuca, primarul din Buhoci, spune că, pe lîngă pagubele produse în gospodăriile inundate, Siretul a mai înghițit ieri, după dezgheț, și întreg islazul comunal. „Viitura a venit în mai puțin de cîteva ore. Ieri dimineață, gheața era groasă de un lat de palmă și ceva mai departe de mal se mai puteau vedea oameni pescuind la copcă, iar după cîteva ore apa era deja pe cîmp și în grădinile oamenilor”, ne spunea primarul Antuca.
Slabe speranțe pentru despăgubiri
O armată de salariați ai Serviciului de Gospodărire Apelor (SGA), Inspectoratului Județean pentru Protecția Civilă, Prefecturii, Consiliului Județean și Serviciului de Gospodărire a Apelor monitorizau ieri întreaga zonă de est a județului aflată în pericol de inundații. De la intrarea în județ, din dreptul localității Drăgești și pînă la Holt, pe o porțiune de cîteva zeci de kilometri, sute de sloiuri de gheață se îngrămădeau pe întreg cursul Siretului, gata să fie aruncate de viitură dincolo de albia rîului.
După ce în urmă cu cîteva zile, Comisia de Apărare împotriva
Dezastrelor a avertizat toate primăriile din județ despre pericolul de
inundații pe care îl prezintă încălzirea accentuată a vremii, ieri, Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Bacău a menținut starea de alertă în toate localitățile aflate pe malul Siretului. Ionuț Maftei, directorul SGA Bacău, ne-a declarat că în toate localitățile aflate în pericol de inundații a fost avertizată și populația, care a intervenit, acolo unde a fost nevoie, pentru împrăștierea sloiurilor și formarea unor lăcașe pentru scurgerea viiturii.
Cît privește evitarea pericolului de inundații în zona aflată la ieșirea din satul Furnicari, Ionuț Maftei a fost de părere că singurul lucru care s-ar putea face ar fi construirea unui baraj cu o lungime mai mare de un kilometru și jumătate, de la biserica catolică din Furnicari și pînă aproape de ieșirea din sat. „Din punct de vedere economic, însă, o asemenea investiție nu se justifică. Pentru construirea unui astfel de baraj ar trebui cheltuite cîteva miliarde de lei. Strămutarea caselor aflate în zona de risc ar costa de zece ori mai puțin. Toate casele care sînt construite aici sînt din chirpici și paiantă, așa că despăgubirile pe care ar trebui să le primească în caz de strămutare nu ar fi foarte mari”, ne-a spus directorul SGA.
Primarul comunei Tamași a făcut ieri o evaluare a bunurilor distruse de inundații, situație ce urmează să fie înaintată la Guvern, prin Consiliul Județean, pentru acordarea eventualelor despăgubiri materiale. „Nu ne rămîne decît să așteptăm. Și anul trecut, acele case au fost afectate de inundații și singurul care a primit despăgubiri a fost Florin Barcău. A primit cinci milioane de lei și ceva materiale de construcții”, a încheiat primarul Gheorghe Tamaș. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns