Vulturii și moluștele

Nicoleta BICHESCU

Nu poți impune nimănui să aibă moralitate sau conștiință. în fond, fiecare trăiește cum crede de cuviință, iar alegerea unor valori este o chestiune de opțiune personală. Cînd lipsa de moralitate vine din partea unor indivizi care se erijează în formatori de opinie, sau cînd lipsa de conștiință devine agresivă, fenomenul devine îngrijorător. Jurnalismul este, din acest punct de vedere, o meserie păcătoasă. Devierile sînt sesizate cu ușurință și sînt sancționate de cititori. Moluștele lipsite de coloană vertebrală lasă urme băloase și vizibile cînd trec fără scrupule peste principii și etică. Niște colegi de-ai noștri de breaslă, de aici, din Bacău, și-au făcut un stil de viață din a transforma condeiul în biciușcă, bună de pus doar pe spatele celor care le-au deranjat patronul. Se mulează pe orice cerință, încalcă orice normă jurnalistică, atunci cînd au de dus la bun sfîrșit o „comandă” sau cînd vor să-i demonstreze patronului că sînt oameni fideli.

De ani de zile, unii jurnaliști de la ziarul „Deșteptarea”, care aparține lui Dumitru Sechelariu, și-au îndoit spinările și au lăsat pe oricine să „sară capră” peste ei, în funcție de interese. Nu i-a durut, nu au plîns. Și-au asumat tot ce li s-a cerut. Acum vreo patru-cinci luni, prin conferințele de presă, săreau la gîtul politicienilor din opoziție și se transformau în tauri furioși, cînd cineva avea îndrăzneala să vorbească de rău la adresa PSD. De vreo două săptămîni, imediat după trecerea lui Dumitru Sechelariu la PNG, cam aceeași „ziariști” au aflat, așa, brusc, că în PSD sînt corupți. Că partidul nu a promovat tinerii, deși chiar pe la ei prin curte e unul urcat tare sus pe listele PSD și care a îmbrățișat peste noapte valorile lui Gigi Becali. Cine are timp și duce lipsă de subiecte de amuzament nu are decît să ia ziarele deșteptătoare de prin primăvară și pe cele de acum, să vadă cum poate aceeași persoană să ridice osanale lui Hrebenciuc, spre exemplu, pentru ca, la intrarea în altă epocă, să dezgroape tot arsenalul de invective, cu care să-l „cadorisească” pe același Hrebenciuc. Totul făcut la extreme, nu echilibrat și obiectiv, așa cum șade bine unui jurnalist, care astăzi poate să scrie neutru și mîine să critice, dar, în nici un caz, să laude un politician.

Unora dintre cei despre care vă povestesc le pute totul în jur de cînd urbea nu mai este condusă de Sechelariu. în regretul lor că șeful și-a pierdut fotoliul și ei avantajele, au inventat chiar scenarii apocaliptice, de sfîrșit de lume. Nu mai e Sechelariu? Nu mai e bun teatrul! Nu mai e Sechelariu? Sînt cîini în oraș! Nu mai e Sechelariu? Au apărut gropile. Stimați colegi, aceasta este orașul în care trăiți de ani buni. Teatrul a fost la fel de slab, gropile, aceleași și cîinii, la fel de mulți. Astea nu au apărut peste noapte. Deși vă vine greu să credeți, Bacăul nu a murit fără Sechelariu și este prematur să ne pronunțăm dacă este mai bine sau mai rău fără el.

Cei care au renunțat de mult să mai fie ziariști și s-au transformat în simpli slujbași văd în jur doar erori și catastrofe. Nu mai departe, „Zilele Bacăului” au fost îngropate în mocirlă, după ce evenimentul a trecut. Trei zile, oamenii fostului primar nu au scos o vorbuliță despre manifestare. Au pîndit hîrtiile aruncate pe terenul în care s-a desfășurat manifestarea – aceleași hîrtii și pahare goale care au existat și în anii precedenți – și au strîmbat din nas la tot ce a fost pe scenă. Departe de mine gîndul că totul a fost perfect, mai ales în ceea ce privește comerțul. Dar de aici și pînă la a-ți permite să spui că în acel perimetru s-au perindat numai mitocani și mojici e drum lung. E drept că i-am zărit prin zonă pe unii dintre ei, ziariștii veniți să măsoare cu șublerul starea post-Sechelariu, dar au venit la Zilele Bacăului și medici, și profesori, și ingineri, și oameni simpli, dar curați. E greu să accepți înfrîngerea, e greu să constați că numărul coloraților dintre spectatori a fost mai mic decît în alți ani, cînd concertele aveau loc „în groapă”. Dar este inacceptabil să categorisești 50.000 de oameni drept niște imbecili, mitocani și nespălați, doar pentru că au avut curajul să participe și la alte „zile” decît cele organizate de Sechelariu. Așa își vede „Deșteptarea” concitadinii: o adunătură de neamuri proaste, venite la pomană.

Am spus-o de mai multe ori și cred, sincer, asta: nu toți cei care lucrează la ziarul fostului primar sînt de aceeași teapă. Există suficienți oameni care își cîștigă onest existența, cu talent și chiar cu măiestria de a demonstra că poți, pînă la urmă, să te păstrezi curat, făcînd slalom într-o lume a compromisului. Moluștele sufocă, însă, totul. De curînd, unul dintre oamenii de condei și cu o vastă experiență a preferat să plece de acolo, și a ales să respire în echipa „Ziarului de Bacău”. Spuneam că, pînă la urmă, totul este o chestiune de opțiune. Și a lor, cum trăiesc, și a noastră. Este, însă, de neacceptat pentru noi că facem parte toți din aceeași branșă. Că ar trebui să avem valori și principii comune. Și că s-ar putea întîmpla ca oamenii, cititorii noștri, să ne confunde. Și să ne bage pe toți în aceeași oală. Vulturi și moluște. transformau în tauri

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!