Deținuții, boieri pe banii oamenilor cinstiți

Deținuții, cei care ajung după gratii pentru că au omorît, tîlhărit sau violat pe cineva, trăiesc mai bine decît oamenii onești, dar săraci. în timp ce unii muncesc din zori pînă în noapte doar ca să-și țină copiii la școală și să-și achite întreținerea, deținuții se lăfăiesc pe banii contribuabililor. O duc cu mult mai bine chiar și decît o familie unde toți din casă muncesc. Culmea este că deținuții au de toate, deși au ajuns după gratii unii pentru orori greu de înțeles de o minte sănătoasă.
Fiecare deținut băcăuan beneficiază, lunar, de o alocație de 4,5 milioane de lei pentru a avea condiții optime de executare a pedepsei. Asta înseamnă că, pe zi, un condamnat primește mîncare și servicii de circa 150.000 de lei. Imensă suma, dacă ne gîndim că puțini români se pot lăuda că au astfel de venituri încît fiecare membru al familiei să aibă la dispoziție 4,5 milioane de lei pe lună. Asta în condițiile în care la Penitenciarul Bacău aproape 70 la sută din alimente sînt asigurate din gospodăria anexă a instituției și, deci, cheltuielile cu aprovizionarea cu alimente sînt mult mai mici decît pentru alte instituții. Comandantul Penitenciarului, inspectorul șef principal Cornel Prejvara, ne-a relatat că în gospodăria anexă a unității sînt crescuți 1.500 de porci, 70 de vaci cu lapte și se cultivă 34 de hectare de teren cu legume și zarzavaturi necesare bucătăriei. „în medie, se cheltiuie aproximativ 80 de milioane de lei pe lună cu medicamantele deținuților și 450 de milioane de lei se dau tot lunar numai pentru pîinea celor 1.400 de deținuți. Restul banilor se duc pe celelalte alimente, servicii medicale, curent, gaz, apă și toate cheltuielile de întreținere. în această sumă nu sînt incluse salariile personalului, ci doar cheltuielile alocate pentru întreținerea fiecărui deținut”, ne-a spus Prejvara. în plus, blocul alimentar în care se pregătește mîncarea deținuților depășeste în dotări, igienă și mod de organizare ceea ce au la dispoziție spitalele din județ. „în primul rînd, că tot circuitul alimentar pentru cei aflați în carantină, sau blonavi de TBC este complet diferit de cel al deținuților care nu au probleme de săntate. Niciodată vasele celor trei categorii nu vor fi spălate la un loc, sau un deținut bolnav de TBC nu va mînca niciodată în vasele celor din carantină, și cu atît mai mult din vasele celor sănătoși”, ne-a declarat Dragoș Sterea, șeful biroului de reintegrare socială de la Penitenciarul Bacău.

Deținuții au medic și stomatolog gratuit

O vizită inopinată la blocul alimentar ne-a convins că funcționarul nu vorbea doar din hîrtii. O bucătărie modernă cu cazane de inox care străluceau de curățenie, mirosuri de ciorbă dreasă cu verdețuri proaspete și încăperi diferite pentru fiecare gen de operațiune: carmangerie, zarzavaturi, conserve, camera frigorifică și pîine. „La pîine avem un singur om, un deținut care face treaba asta de doi ani. Am aproximativ 12 ajutoare care lucrează sub supravegherea mea. Toți au analizele medicale la zi, li se efectuează în fiecare lună pentru a preîntîmpina orice incident din punct de vedere medical”, ne-a declarat și Constantin Petrea, bucătarul șef.
într-o încăpere separată, vestiarul ajutorilor de bucătar, se aflau cțiva deținuți care își așteptau rîndul la duș. Peste tot era ordine. „De 30 de ani, de cînd lucrez aici, nu s-a întîmplat niciodată un caz de toxinfecție alimentară de la bucătăria noastră. S-au mai întîmplat, dar de la mîncarea adusă de rude la pachete și ținută în condiții improprii”, a mai spus Dragoș Sterea. Cert este că pentru calitatea mîncării deținuților răspund personal o mulțime de oameni care semnează pentru fiecare meniu: bucătarul, un reprezentant al deținuților, medicul, supraveghetorul blocului alimentar, comandantul sau locțiitorul de serviciu și șeful de tură. Pe lîngă grija pe care o manifestă statul pentru calitatea hranei deținuților, se mai remarcă și cea pentru asigurarea asitenței medicale și a confortului psihic. Deținuții au la dispoziție un medic generalist, un stomatolog, un psiholog și cîțiva consilieri care au rolul să-i ajute pe deținuți să se adapteze la condițiile de viață din penitenciar.

Banii cheltuiți cu deținuții nu se mai întorc la comunitate

La o socoteală sumară, pentru deținuții băcăuani se cheltuie lunar, în medie, peste șase miliarde de lei. Toți acești bani ies din buzunarul contribuabililor și nu se mai întorc. Dacă punem la socoteală și faptul că înainte de a intra în penitenciar deținuții au provocat și pagube însemnate societății, de la pierderi de vieți omenești, distrugeri sau tunuri de miliarde, atunci se vede o altă față a lucrurilor. Cîteva sute de deținuți de la Penitenciarul Bacău sînt trimise zilnic la muncă, în cîteva zeci de puncte de lucru, însă aceștia dacă acoperă zece la sută din cheltuieli, restul fiind suportat de contribuabili. Și asta, deoarece pușcăriașii primesc zece la sută din acești bani, de care se pot folosi cum doresc. Mai trebuie spus că atîta vreme cît deținutul este închis, și asta poate dura uneori zeci de ani, nu are nici o obligație față de stat, nu achită nici o asigurare medicală, deci este doar un consumator. Pe lîngă faptul că au acces gratuit la toate mijloacele de informare, la asistență medicală și juridică gratuită etc.

Bolnavii vin cu mîncare de acasă și plătesc medicamentele

în timp ce deținuții se bucură de condiții avantajoase de hrană și cazare, bolnavii din spitale, plătitori la bugetul sănătății, vinovați doar că s-au îmbolnăvit, sînt nevoiți să își aducă hrană de acasă, să dea bani la doctori ca să-i trateze omenește și, cu toate șpăgile date, dorm tot cîte doi în pat. în general, în spitale, carnea se dă de două, cel mult trei ori pe săptămînă și atunci bolnavii sînt nevoiți să fugă cu furculița după ea prin farfurie. Rudele vin de acasă cu borcănelele de hrană sau cumpără alimente de la chioșcurile de pe lîngă spitale. în medie, unui bolnav i se acordă zilnic mîncare de aproape 50.000 de lei. Bolnavii cu afecțiuni grave și care necesită o alimentație bogată în vitamine și proteine primesc mîncare dintr-un fond de circa 80.000 de lei de bolnav. Adică jumătate din cît primește un pușcăriaș.
Anul acesta, pentru spitalele din județ s-a alocat un fond de peste 35 de miliarde de lei. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) din Bacău a solicitat, în primăvara acestui an, unui furnizor privat de hrană, liste cu meniuri care pot fi încropite din banii alocați zilnic unui bolnav, pentru fiecare tip de boală în parte. în conformitate cu acest calcul, un bolnav de TBC, care are o alocație zilnică de 77.000 de lei, ar primi la micul dejun margarină, parizer, ceai și pîine, la prînz ar mînca ciorbă, paste cu carne de vită și sos, o eugenie, gogoși sau napolitane, iar la cină ar servi fasole verde cu carne de pui, pîine și ceai. O altă variantă ar fi un mic dejun cu ochiuri și margarină, prînz cu ciorbă de fasole și piure cu friptură de pui, iar la cină brînză cu smîntînă și mămăliguță, ceai. Lista de la furnizorul de mîncare privat cuprinde propuneri și pentru bolnavii psihici, care au o alocație de hrană de 54.000 de lei zilnic, dar și pentru bolnavii care au baremul alocației de 40.000 de lei pe zi. Aceast calcul a fost solicitat de Casa de Sănătate pentru a se vedea cam ce hrană au la dispoziție bolnavii din spitale. Controlul în spitale relevă însă o realitate dură. Astfel de meniuri se regăsesc doar pe hîrtie, iar meniul e format constant din margarină, ceai și gem, ciorbe de legume, cartofi și varză cît încape. Spre deosebire de deținuți, care au ucis sau au furat, cei ajunși să se interneze n-au decît vina că s-au îmbolnăvit. Uneori de prea mult stres generat de problemele cotidiene, alții din cauza muncii asidue care le-a șubrezit sănătatea.

Zece copii sînt ținuți la școală cu două milioane de lei

Ca să vă faceți o idee despre diferența dintre un deținut care boierește pe banii noștri și oamenii onești, dar cu posibilități financiare modeste, o să revenim asupra cazului familiei Țugui din Orbeni. Pentru cei doi soți cu 14 copii, din care zece merg la școală sau la grădiniță, prima zi de cursuri reprezintă un calvar, din cauză că trebuie să se descurce cu doar două milioane de lei. Familia Țugui din satul Orbeni este una dintre cele mai numeroase din întreg județul. Șapte dintre copii merg la școala din sat, unul
la grădiniță, iar doi dintre ei urmează Liceul Agricol la Sascut, deci fac în fiecare zi naveta. Doar Mărioara Țugui, mama copiilor, știe cum se descurcă în fiecare lună cu banii. în casa familiei Țugui, singurul venit sigur este alocația celor opt copii minori, care ajunge la aproape 1,7 milioane de lei pe lună, iar restul sînt banii pe care tatăl copiilor îi cîștigă muncind cu ziua prin sat, la cîmp, sau făcînd cărăușie cu o căruță cu vacă pe care o are. „Nu am niciodată bani să le cumpăr la toți copiii de îmbrăcat. Acum am avut noroc de o cumătră care are copiii plecați în Italia și mă mai ajută cu hainele care au rămas de la cei mici. Altfel, pentru că sînt unii după alții, mai poartă de la cei mai mari. Cînd a început școala, nu am avut bani să cumpăr la nici unul de îmbrăcat. Am spălat hăinuțele pe care le aveau mai bune, le-am cîrpit și i-am trimis la școală”, spune Mărioara Țugui. Cu toate acestea, copiii numeroasei familii
nu au fost niciodată plecați la cerșit, în sat sau la oraș, iar dacă pe
masă le-a fost pus un boț de mămăligă cu o murătură, s-au mulțumit doar cu atît. Nici unul nu a abandonat școala, ba chiar învață bine. Părinții lor le-au explicat că singura alternativă de a scăpa cît de cît de sărăcie este să învețe bine și să plece din sat, la oraș, unde le-ar putea fi mai bine.
în aceste condiții, cînd fiecare dintre noi sponsorizăm anii de închisoare a unui deținut, în defavoarea celui aflat pe patul de spital sau a celui care face eforturi supraomenești să-și țină familia pe linia de plutire, gradul de infracționalitate crește de la an la an. Este lesne de înțeles de ce infractorii fără nici o perspectivă în libertate iau practic cu asalt penitenciarele. Acolo unde, de bine, de rău, au un blid de mîncare, un pat cald și o haină groasă. în vreme ce populației i se oprește apa caldă, deținutul poate face un duș, nu trebuie să-și rupă de la gură pentru familie și nici nu are coșmaruri că nu și-a plătit la timp întreținerea. Este greu de acceptat că aproape jumătate din populație trăiește la limita subzistenței, bolnavii mor de foame în spitale, militarul mănîncă cît un deținut, în timp ce ultimilor li se asigură toate drepturile. Inclusiv aceala de a refuza munca. (Mirela ROMANEȚ, Claudiu TĂNĂSESCU, Costinela BREAHNĂ) carne de pui, pîine și ceai. O altă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!