Cu șareta spre Europa

Ștefan RADU

Zilele trecute, colega noastră Elena Țintaru scria despre situația dezastruoasă a farmaciilor din mediul rural. Aspectul analizat în acel articol este doar unul dintre cele multe care fac din România o țară atît de diferită de vestul Europei. După publicarea raportului de țară întocmit de Comisia Europeană, analiștii și politicieni s-au năpustit doar asupra problemelor deja cunoscute: corupția, presiunile asupra presei, politizarea justiției… La fel de grave – cred – sînt și aspectele legate de „funcționarea” României: trăim într-o țară surprinzătoare care, pentru occidentali, pare scoasă din rafturile muzeelor de istorie. Ne lăudăm – mai întotdeauna – cu cele șase-șapte orașe importante, unde aerul de modernitate a pătruns (cu greu) și ascundem tarele ce marchează trei sferturi din teritoriul național. Nu doar lipsa unor farmacii (sau măcar a unor puncte farmaceutice) caracterizează satul românesc. Pentru țăranii obișnuiți să muncească pînă le ies oasele prin piele fără a se îmbogăți, Occidentul este echivalent cu suta de euro primită de la copiii plecați să slugărească în casele italienilor sau să se chinuie pe șantierele din Spania, Franța și Germania. între două inundații și-o grindină își cumpără mîncare din banii primiți din străinătate…

Satul românesc nu s-a schimbat prea mult în ultimul deceniu. încă se ară cu plugul cu boi, șoselele (unele cu statut de drumuri internaționale) sînt blocate de căruțe și șarete, singura instituție rurală care s-a dezvoltat fiind crîșma. Pentru vestici este de neînțeles cum în asemenea comunități restrînse ca număr de indivizi nu s-a reușit cristalizarea unor relații comunitare. Nu cunosc exemple de primari care să fi mobilizat populația unei comune la o acțiune de modernizare a unui drum, de exemplu. Adică să vină cei cu putere de muncă și să pună umărul, fără bani, la rezolvarea unei probleme care îi afectează pe toți. Trebuie curățate albiile torenților umplute cu mizeria de prin curți, trebuie refăcute școli, grădinițe, primării, posturi de poliție… De fiecare dată se așteaptă bani de la județ, de la guvern… Acum l-am auzit și pe dl Geoană spunînd că așteptăm să vină miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a face drumuri și a electrifica sate. N-am auzit, însă, nici un candidat, zilele astea, vorbind despre muncă în sprijinul comunității, despre responsabilitatea individuală a fiecărui cetățean pentru „cetatea” în care trăiește.

Aderarea la Uniunea Europeană o vom realiza cu tot ce avem bun și rău. Cosmetizările de sistem nu sînt suficiente. Putem promulga zeci de legi care să stimuleze investițiile străine, însă nu este suficient. Nu avem drumuri, nu avem utilități, nu avem deschidere din partea autorităților locale pentru un asemenea demers. Am fost la Sinaia și, după vreo șase ani, am urcat cu mașina la Hotel Alpin (Cota 1400). Am descoperit că drumul era rupt în aceleași două locuri ca și în cincinalul trecut, că hotelul continua să se renoveze, că nu se făcuse nici o investiție pentru a scoate banii din buzunarele turiștilor străini. La Peleș, pe o terasă aflată în administrarea RAAPPS, erau scandinavi, asiatici, arabi, africani, toți interesați de fascinanta Românie. însă eterna indolență a celor din domeniul serviciilor făcea ca întreaga imagine să fie dezolantă: cîini vagabonzi care își plimbau purecii printre picioarele oaspeților, terasa nu avea chelneri (se stătea la cozi interminabile pentru o cafea), iar cerșetorii populau parcul palatului regal. Oare așteptăm să vină Uniunea Europeană să rezolve aceste probleme? âmi amintesc că prin 1975, la Onești, s-au construit niște blocuri mari, frumoase, moderne. în ele au fost mutați mai ales romi (de atunci locul se numește „Piranda”). Era o acțiune de integrare a acestei populații. Numai că, în scurtă vreme, noii locatari au pus pe foc ușile de la apartamente, au demontat băile (în căzi au pus murături) și au distrus toată investiția. Sper să nu procedăm și noi la fel cu programele europene…articol este doar unul dintre cele multe care fac din România o

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!