Un crap a băgat spaima în directorul Curții de Conturi

Pentru Gheorghe Neicuțescu, directorul Camerei de Conturi Bacău din cadrul Curții de Conturi, nimic nu este mai reconfortant decît cîteva ceasuri petrecute pe marginea apei, cu undița în mînă. Fie că prinde, sau nu, vreun pește cît timp stă pe malul gîrlei, Gheorghe Neicuțescu își pune bucuros sculele în portbagaj și o pornește la drum ori de cîte ori are cîte un ceas de răgaz. în magazia casei sale se află un întreg arsenal de undițe, mulinete, cîrlige și momeli care așteaptă să fie puse la treabă.”Din păcate pentru mine, lucrul acesta se întîmplă din ce în ce mai rar în ultima vreme. Sînt luni întregi cînd nu apuc, din cauza lipsei de timp, să ies din Bacău, în afară de drumurile pe care sînt nevoit să le fac în interes de serviciu. Au fost ani, însă, cînd mergeam în Deltă în fiecare vară, iar la sfîrșit de săptămînă mergeam pentru două – trei ceasuri, măcar, pe malul Bistriței sau la Siret”, ne mărturisește Gheorghe Neicuțescu.
Ca orice pescar care se respectă, directorul Camerei de Conturi Bacău știe și o grămadă de rețete culinare pe bază de pește pe care le pune în aplicare ori de cîte ori are parte de o captură ceva mai sănătoasă. „în urmă cu cîțiva ani, am avut parte chiar de un adevărat ospăț de pe urma peștelui pe care l-am prins stînd pe malul gîrlei. După mai multe ceasuri de prins numai peștișori de un lat de palmă, văd că mi se scutură struna în mulinetă ceva mai zdravăn. Trag cît pot de tare de undiță și mă trezesc dînd ochi în ochi cu ditamai crapul de vreo patru – cinci kilograme. Prima dată m-am speriat și era cît pe ce să îi dau drumul. Mi-am revenit, însă, repede, l-am adus la mal și nu m-am mai oprit decît în fața tigăii. Am făcut o saramură pe cinste din care am mîncat pe săturate toată familia”, ne-a mai istorisit Gheorghe Neicuțescu. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!