Pomana europeană nu este de-ajuns

Ștefan RADU

Oficialii europeni au ajuns – în sfîrșit! – să ne cunoscă și cele mai ascunse caracteristici. După atîția ani de negocieri cu Uniunea Europeană, comisarul pentru agricultură, Franz Fischler, a înțeles că românii stau cu basca-ntinsă către vest pentru a primi fonduri destinate proiectelor de dezvoltare agrară. Fischler a atras atenția autorităților de la București că aderarea la Uniunea Europeană nu garantează dezvoltarea mediului rural deoarece este nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie locali în rezolvarea problemelor existente. Nu avem infrastructura necesară, nu am asimilat tehnologiile agricole și standardele de calitate, într-un cuvînt succesele noastre sînt doar pe hîrtie, în legislația votată la foc continuu, iar „pe teren”, în anumite locuri, imaginea este de ev mediu timpuriu. Comisarii europeni atrag atenția asupra faptului că fondurile pe care UE le pune la dispoziția noastră sînt insuficiente pentru ceea ce trebuie să rezolvăm în următorii doi-trei ani.

Și ca să nu credem că are o anume antipatie dl Fischler față de noi, mesaje similare s-au primit și din alte domenii. Ne lăudăm cu forța de muncă foarte bine calificată din domeniul IT&C, însă adevăratele investiții pe acest segment sînt minore. La Bacău, trăim cu speranța că Parcul Tehnologic de la Hemeiuși va prinde viață într-o zi și vom vedea cum se vor înghesui marile firme din lumea largă să prindă un loc de producție pe meleagurile noastre… Numai că, recent, grupul de firme Acer și-a manifestat interesul pentru construirea unei fabrici în România. A studiat terenul și singura zonă care îndeplinește condițiile de infrastructură și utilități pare a fi nord-vestul Ardealului. Numai că acolo deja este mare înghesuială de investitori și oferta de forță de muncă a scăzut foarte mult. în plus, Simon Rhee, responsabil de la Samsung, a declarat: „Cînd investim într-o țară, nu sîntem neapărat interesați de mîna de lucru mai ieftină, ci mai degrabă de dezvoltarea infrastructurii”. Occidentalii vor să circule repede și în siguranță, să comunice ușor și să aibă parte de confortul tehnologic standard. Este prea mult pentru noi? Deocamdată, nici una dintre guvernările post-revoluționare din România nu a prezentat o strategie coerentă, pe termen mediu și lung, în domeniu. Am cîrpăcit pe ici, pe colo, ba chiar am declanșat și un scandal internațional cu primul tronson al noii autostrăzi care ar trebui să ne lege cu Occidentul. Comisionul, micile aranjamente, fotografiile de la inaugurări par a fi mai interesante pentru autoritățile noastre decît elaborarea unui plan concret de europenizare a infrastructurii naționale. A ne baza doar pe eforturile vesticilor este o mare eroare. Sumele nerambursabile de care profităm provin din taxele și impozitele plătite de cetățenii europeni. Aceștia cer socoteală aleșilor lor pentru fiecare cent. Dacă nu ne arătăm grijulii cu banii veniți din Vest s-ar putea să pierdem și ce avem. Poate ar trebui mai puține simpozioane internaționale și călătorii de studii pentru funcționari, iar banii economisiți să fie direcționați exact către domeniile aflate în suferință. Sîntem săraci, dar avem brațe bune de muncă. Gospodărirea localităților, grija față de averea comună, respectarea regulilor și a legilor (chiar și atunci cînd nu ne plac) nu solicită fonduri imense. Este nevoie doar de o altă mentalitate…

Anul trecut, la finalul unui concediu în Austria, îi explicam proprietarului de la hotelul unde mi-am petrecut sejurul că am de făcut un drum greu pînă acasă. Citind mirarea pe fața sa, i-am spus că de la granița de intrare în țară pînă la Bacău fac zece ore cu mașina. Imediat m-a întrebat: „Așa de mare este România?!” I-am răspuns la fel de repede: „Nu! Așa de proaste sînt drumurile…” Helvetica-R e fața sa, i-am spus că de la granița de intrare în țară pînă la Bacău fac zece ore cu mașina. Imediat m-a în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!