Deșertul numit Jăvreni

Cei peste trei sute de locuitori din satul Jăvreni, situat la cîțiva kilometri de municipiul Onești, trăiesc, de ani buni, zi de zi, același coșmar. Oamenii nu au apă potabilă la cișmele. Au făcut nenumărate demersuri pentru a afla de ce apa nu mai circula pe rețeaua din sat, însă fără nici un rezultat. De fapt, acolo există trei puțuri de captare a apei potabile, apă ce provine de la izvoarele din pădurea apropiată. Izvoarele au secat, astfel că puțurile au rămas sub nivelul sorbului, iar pe țevi nu curge pic de apă. O singură cișmea mai funcționează cu debit foarte scăzut, astfel că oamenii din Jăvreni stau ore întregi la coadă pentru a-și putea satisface nevoile propriilor gospodării.
Satul se întinde pe o distanță de cîțiva kilometri buni, iar cișmeaua este amplasată în mijlocul satului. Fîntînile lipsesc cu desăvîrșire, și chiar dacă ar fi existat, apa nu era bună de băut. Majoritatea locuitorilor din Jăvreni sînt persoane peste 60 de ani, ici colo mai găsești cîte o familie tînără. Bătrînii s-au dotat cu cărucioare, iar butoaiele de 60 de litri sînt la mare căutare în sat. Cei bolnavi și foarte bătrîni, apelează la oamenii nevoiași, care pentru 15 – 20.000 de lei cară apă de cîteva ore pe zi. „Ce să fac, maică, am 89 de ani și m-a blestemat Dumnezeu să car apă cu bidoanele. Sînt bolnavă și bătrînă, și de doi ani mă rog de alții să-mi aducă apă acasă. Locuiesc la circa doi kilometri de cișmea și nu am putere să împing căruțul la deal. Sîntem tare chinuiți aici, nimeni nu ne dă nici un ajutor”, ne-a declarat Maria I.
Pentru faptul că există numai o singură sursă de alimentare în sat, care și aceasta nu prea funcționează în fiecare zi, oamenii au ajuns să stea la cozi interminabile la apă. Cînd nu curge apă ziua, bătrînii se trezesc cu noaptea în cap și se așează la coadă. Cînd le vine rîndul, după cîteva ore bune de așteptare, oamenii își cheamă ajutoarele pentru a transporta apa. Furtune, butoaie, bidoane, căldări și multă lume, cam așa arată, în fiecare zi și noapte, satul Jăvreni.
„Stau de o viață în satul ăsta blestemat, am cărat apă cu cobilița de la fîntîna mare, însă acum sîntem nevoiți să cărăm cu butoaiele. Am vaci, păsări și un bidon de 60 de litri nu poate să-mi ajungă nici o jumătate de zi. Pentru că soțul e bolnav și am grijă de el, mă rog de vecini să-mi țină rînd la apă”, ne-a povestit Maria Tiriboi. Tot de la localnici am aflat că aceștia se înțeleg între ei, pe perioada verii și a toamnei, cînd consumul de apă este mare, în ce zi să-și spele covoarele, rufele, vasele pentru vin, și asta pentru ca toată lumea să aibă măcar o găleată de apă în locuințe. „Vara e cam greu cu apa, toamna și mai greu. Cei mai bine ne descurcăm iarna, pentru că topim zăpadă și obținem apă, pe care fierbem și o consumăm”, ne-au explicat sătenii.
Am încercat să aflăm de la administrația locală a comunei Ștefan cel Mare de ce această situație persistă de atîția ani în satul Jăvreni și nimeni nu ia nici o măsură. „Am ajutat cît am putut satul Jăvreni. Situația apei o cunoaștem, însă nu mai putem face nimic, deoarece avem proiecte SAPARD pentru alte sate. Sînt informat că oamenii și-au captat singuri apă, însă mai aveau nevoie de o pompă performantă. Oamenii ar trebui să mai facă și singuri cîte ceva, oricum, nu-i putem mulțumii pe toți”, ne-a declarat viceprimarul comunei, Fănică Cosma. Sătenii s-au arătat extrem de supărați pe aleși locali care le-au călcat pragul numai în campania electorală. Promisiunile făcute au rămas simple amintiri. „Așteptăm alegerile generale, poate mai vine cineva și pe la noi. De mincinoși ne-am săturat”, strigau sătenii prin sat. (Măriuca BOBOȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!