Sechelariu și Iacobov, acuzați că au pus mîna ilegal pe terenul nepotului generalului Bertelot

Rezolvarea pe bucăți de către administrația publică băcăuană a unei cereri de retrocedare depusă în baza Legii 10/2001 de către prof. dr. ing. Alexandru Nica din București riscă să dea naștere unui imens scandal în presa internațională. Profesorul Alexandru Nica acuză autoritățile băcăuane de nerespectare a dreptului de proprietate și de tergiversare a punerii integrale în posesie a terenului solicitat în baza legii. Pe pămîntul revendicat se află acum terasa – magazin „Selena”, chioșcul de ziare „Deșteptarea”, ce aparțin lui Sechelariu, precum și o porțiune din terenul care asigură accesul spre benzinăria „Rafo Imperial”, proprietatea lui Iacobov. „Este o gravă încălcare a dreptului de proprietate. în primăvara anului 1980, cînd în municipiul Bacău a fost început planul de sistematizare a orașului, casa mamei mele a fost demolată ilegal. în procesul verbal de expropriere s-a invocat, retroactiv, Decretul 304 adoptat la șase luni după demolarea casei. Asta înseamnă că familia mea nu a încetat niciodată să fie proprietara terenului în suprafață de 1638 de metri pătrați pe care s-a aflat curtea și fostul imobil”, ține să precizeze Alexandru Nica. încercarea sa de a reintra în posesia proprietăților familiei datează de aproape opt ani. Prima solicitare de repunere în posesie a terenurilor confiscate abuziv de comuniști a fost înaintată în luna august a anului 1996. Autoritățile de atunci i-au solicitat atunci să prezinte actele de proprietate pe care le are asupra terenului. La cîteva luni după dovedirea, cu acte, a proprietății asupra terenului, mai exact în luna martie 1997, Alexandru Nica înaintează o nouă solicitare de retrocedare, care nu a mai fost soluționată nici pînă în ziua de astăzi. Dorinel Ifrim, șef serviciu în cadrul Primăriei Bacău spune că nu s-a găsit atunci o încadrare în prevederile legale pentru soluționarea acestor cereri. „Pînă la Legea 10/2001, nici un alt act legislativ nu dădea dreptul autorităților locale să retrocedeze foștilor proprietari terenuri situate în centrul orașului și aflate în domeniul public al municipalității”, spune inginerul Ifrim.
Interesant este că, la scurt timp după cererea înaintată de profesorul Nica, pe acel teren au început să se ridice o serie de construcții. „Sînt ilegale toate aceste clădiri. în momentul în care autoritățile locale au permis construcția acestor clădiri se știa că există un litigiu asupra terenului”, declară pofesorul Alexandru Nica.
La rîndul său, Dumitru Popa, secretarul municipiului Bacău spune că, „dacă se va dovedi că primăria Bacău a făcut o greșeală, atunci va plăti pentru ea. Lucrurile și-au văzut de mersul lor. Nu aveam de unde ști, în 1997 că va veni un act normativ care să permită vechilor proprietari să își primească înapoi orice palmă de teren rămasă liberă în orice parte a orașului”
Imediat după apariția Legii 10/2001 , o nouă cerere de retrocedare este înaintată de profesorul Nica la Primăria Bacău. Așa cum prevede legea, autoritățile locale erau obligate ca, în cel mai scurt timp, autoritățile locale să îi prezinte solicitantului circulația juridică a terenurilor pe care acesta le revendică. „Au trecut de atunci aproape trei ani și eu încă nu am văzut documentele pe care aveam dreptul să le primesc potrivit legii”, ține să sublinieze profesorul Nica.

Autoritățile locale dau din umeri

Anul trecut, în luna noiembrie, autoritățile locale emit o dispoziție prin care îi restituie lui Alexandru Nica două loturi de teren în suprafață toată de 644,46 metri pătrați din totalul celor 1638 de metri pătrați solicitați în baza Legii 10/2001. „Am retrocedat cît teren s-a putut. Restul este ocupat de construcții ridicate pe terenuri care se află acum în proprietatea altor persoane”, spune, sec, șeful Serviciului Cadastru din Primăria Bacău. Tot Dorinel Ifrim este cel care explică și cum au intrat aceste terenuri din buricul tîrgului în posesia actualilor proprietari. „în urma unor schimburi de terenuri între actualii proprietari și municipalitate”, mai adaugă inginerul Ifrim. De-a dreptul revoltat, Alexandru Nica se arată decis să facă apel la Contenciosul Administrativ din București, orașul său de reședință și chiar să implice în rezolvarea acestui caz pe rudele sale stabilite în Franța, înrudite cu familia generalului Berthelot. „Este o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate. Familia mea a avut în proprietate cu mult mai mult teren decît cei 1638 de metri pătrați solicitați în cererea de revendicare. Pe fosta noastră proprietate se află acum stația de autobuz, cîteva căi de acces precum și o parte din suprafața stadionului municipal. Am fost conștient că aceste terenuri nu vor putea fi retrocedate așa că nu le-am aminitit în cererea de retrocedare. Nu vreau acțiuni la fabrica de împachetat vînt. Vreau să mi se dea înapoi ceea ce se poate retroceda. Pe lîngă cei 644 de metri pătrați restituiți în toamna anului 2003, suprafața de teren pe care am revendicat-o este, fie liberă, fie depozitara unor afaceri particulare – adică terasa – restaurant «Selena», chioșcul de ziare «Deșteptarea» și benzinăria «Rafo Imperial», pericol public, din fața spitalului. Conform art. 10 aliniatul 3 din Legea 10.2001, restul de 994 de metri pătrați trebuie să îmi fie restituit deoarece, cînd s-au ridicat aceste construcții, care sînt demontabile, terenul era în litigiu, tot ceea ce s-a făcut în 1997 fiind ilegal”, își spune punctul de vedere Alexandru Nica. O situație similară cu cea a profesorului Nica a fost și cazul lui Alexandru Mandache, fostul proprietar al terenului pe care se află construit acum o parte din rastaurantul Mc Donald’s și care a primit, încă din 2002 o despăgubire de 70 de euro pe metrul pătrat. „Asta în vreme ce mie mie se oferea, pentru terenul alăturat, o despăgubire de 50 de euro pe metrul pătrat. în această situație am spus atunci că nu doresc să primesc despăgubiri bănești pe terenul care nu mi se retrocedează în natură, tocmai în ideea de a-mi păstra dreptul de proprietate. Un teren pe care nu îl vinzi rămîne al tău”, mai argumentează Alexandru Nica. Profesorul bucureștean spune că, mai ales acum,, actuala conducere a administrației publice locale ar trebui să cunoscă în amănunt felul în care se prezintă aceste fapte pentru a nu împovăra, inutil, bugetul cu demersuri prin justiție și, mai ales, pentru bunul renume al instituției. „Pentru a se face cuvenita reparație, se poate emite acum o suplimentare a dispoziției de punere în posesie emisă în toamna lui 2003 cu restul de teren în suprafață de 994 de metri pătrați de teren rămași neretrocedați. Problemele menționate, simplu de rezolvat, au devenit o chestiune de principiu, atît pentru mine, cît și pentru ramura franceză a familiei mele care dorește să știe dacă banii contribuabililor din Uniunea Europeană se duc într-o țară unde se respectă legea și drepturile fundamentale ale omului”, încheie profesorul Alexandru Nica. (Florin CRĂCIUN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!