Băcăuanii de rînd nu își pot permite o mașină străină fabricată după 1990

Nu știu cum se face, dar de obicei prețurile la mașini urcă vara, și nu toamna. Se pare că cererea mare de mașini din ultima vreme i-a făcut pe unii comercianți să mai urce prețurile. Problema este că acești comercianți sînt de găsit duminică de duminică în tîrg. Aceleași fețe mohorîte, aceleași fețe agasante care, de cum te-ai apropiat de mașină, sar pe tine pentru că le pari un posibil cumpărător. Oamenii sînt aceeași, numai că mașinile diferă. De la mașini vechi de 10- 11 ani, și pînă la mașini care au fost produse în 2003 sau chiar 2004, oamenii ăștia pot face rost de toate modelele de mașini. Dar de unde? O întrebare des întîlnită pe buzele vizitatorilor tîrgului. Poate nici nu contează, atîta timp cît mașinile sînt bunișoare, și ni le putem permite. Dar totuși ei fac prețul pieții. Samsarii au grijă să vină dis -de dimineață în tîrg și, dacă este cazul, să cumpere mașinile care ar putea constitui o „amenințare” pentru produsele lor. Avantajul samsarilor este că au tot timpul bani și îi pot investi fără să le simtă foarte tare lipsa. Nici măcar nu vînd mașinile pe care le cumpără în aceeași zi. Le iau acasă, le mai pun o husă si un casetofon, le spală și le dau cu ceară , le mai curăță și motorul și într-o săptămînă mașina este scoasă la vîzare în tîrg la un preț nu cu mult mai mare. Asta, pentru că vor să scape de ele pentru a cumpăra altele, și afaceea să meargă. De obicei dacă investesc într-o mașinină două milioane, în prețul ei se mai adaugă cinci milioane. Dar și asta depinde de cine cumpără. Dacă sînteți extrem de interesat de o mașină și vreți să o aveți cu orice preț, s-ar putea ca prețul să mai crească.

Minim 12 milioane de lei pe lună doar din intermediere de mașini

Unul dintre acești samsari este Vasile Mereoiu, sau „Nea Silică”, cum îi spun cunoscuții. El a fost mecanic auto și după ce a ieșit la pensie s-a apucat de dezmembrat mașini și de vîndut piesele prin tîrguri. însă nu după mult timp, s-a apucat de cumpărat mașini. Le ferchezuia și apoi mergea cu ele direct în tîrg. „Toată viața mea am lucrat numai cu mașini. Altceva nu știu. După ce am ieșit la pensie, mai reparam cîte o mașină -două, dar nu prea renta. Pentru că mă plictiseam, am adunat toate piesele de mașini pe care le aveam și am mers cu ele în tîrg, că dor un ban în plus nu strică. Am văzut că merge și am început să cumpăr mașini avariate și să le dezmembrez”, ne-a povestit Nea Silică.
De cosmetizat mașini s-a apucat la cererea unui „coleg” de bazar. „într-o zi a venit un băiețaș care vindea mașini în tîrg și m-a întrebat dacă nu vreau să lucrez cu el. Mi-a spus ca aveam de refăcut mașini pentru vînzare. După ce am prins cum e treaba, m-am apucat singur de afaceri cu mașini. Nu pun mult la o mașină. Pun cam dublu ce am învestit în ea, plus încă ceva, în funcție de client”, ne-a mai povestit Nea Silică.
Afacerea este profitabilă dacă ne gîndim că la o mașină cîștigă cam două milioane și jumătate și vinde cam cinci pe lună. Un calcul simplu ne arată că el face minim 12 milioane de lei pe lună. O sumă bunișoară pentru un pensionar.

Abundență de „nemțoaice” în Tîrg

Dar, în altă ordine de idei, să trecem la lucrurile care ne interesează cel mai mult. Adică la prețurile din această săptămînă la mașinile din Tîrgul de la Șerbănești. în această săptămînă, mașinile nemțești au fost mai multe ca niciodată, semn că băcăuanii au atracție către calitatea germană. Un Audi A4 din 2001 se vinde acum cu 15.000 de euro și un Audi A6 din 2000 se vinde la suprinzătorul preț de 14.500 de Euro. Dacă vreți să optați pentru o „nemțoaică” mai puternică puteți găsi în tîrg un BMW 320 D din 2000 la prețul de 12.500 de euro, sau dacă nu dispuneți de această sumă, un BMW 520 I din 1989 la prețul de 5.000 de euro ar trebui să vă satisfacă. Tot la capitolul nemți trecem și marca Opel, care a fost reprezentată de cîteva Opel Astra care aveau prețuri cuprinse între 9.000 și 10.000 de euro și de două Opel Vectra care aveau același preț de 7.200 de euro. Și la această firmă putem trece o mașină pentru cei cu posibilități mai reduse. Un Opel Kadett din 1983 care se vindea la prețul de 1.500 de euro negociabil. Chiar și VW a avut cîteva Passat-uri și reprezentanți în tîrg. Un Passat din 2002 se vindea cu 15.000 de euro. Capitolul nemți nu se poate încheia fără „bijuteria coroanei”, un Mercedes 500 S complet utilat, care costa „doar” 33.000 de euro.
Ici- colo, rătăcite, se mai găseau și cîte un Ford Galaxy din 2001 care nu costa mai mult de 12.800 de euro ,sau un Ford Siera la prețul de 2.100 de euro.
în concluzie, un băcăuan de rînd își nu își poate cumpăra o mașină mai nouă de 1983 sau 1985, și asta dacă economisește zdravăn un an întreg. (Alexandru COVACI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!