Colonialistul Lohn

Ovidiu PAULIUC

Domnul Lohn este o bună cunoștință a tuturor românilor, fiindcă a venit și s-a stabilit la noi cu mulți ani în urmă. Acest domn Lohn, aparent băiat de treabă, are însă o mare meteahnă, ce aduce a perversitate: îi plac exagerat femeile noastre și obișnuiește să le racoleze cu miile în industria ușoară, în schimbul unei amărîte de sute de euro pe lună. Sau poate ceva mai mult decît atît, cînd îl gîdilă dărnicia. Iar în al doilea rînd, la capitolul metehne, îi place la noi, că face bani buni, dar nu ne scoate din „neam de curve și hoți”. Păi să nu îl iei la șuturi și să-i dai o brîncă pe scări ca să își spargă capul? Păi nu, fiindcă statul nu ne prea dă voie. Statului îi place de domnul Lohn, că ajută la cosmetizarea cifrelor referitoare la exporturi, ceea ce în final înseamnă că țara merge ca pe roate, deși motorul este ruginit pînă la ultimul șurub.

Sistemul de lohn a pătruns în special în ramura confecțiilor. Mai ales italienii au fost cei care au contribuit la dezvoltarea acestei industrii, care a pus umărul la creșterea exporturilor. Vestea bună este că aproape trei sferturi din export apucă drumul Uniunii Europene. Vestea proastă este însă că, într-o proporție asemănătoare, aceste produse de export se datorează operațiunilor de lohn. Metoda presupune că partenerul străin aduce în țară utilajele și tehnologia, ca și materiile prime ce urmează a fi prelucrate, urmînd ca partenerul român să execute o seamă de operațiuni cum ar fi coaserea ori asamblarea. Așadar, operațiunile de lohn creează o puternică dependență a industriei, nu îi oferă șansa de retehnologizare, căci în prețul de export nu se includ astfel de fonduri, iar forța de muncă se exportă în formă brută, neîncorporată în produs.

Dependența naște însă și incertitudine. în situația în care interesul partenerilor străini se va muta – ceea ce, de altfel, a și început să se întîmple – către Răsărit, spre Ucraina, Pakistan ori China, spre exemplu, unde forța de muncă e mai ieftină decît la noi, industria românească, cu deosebire cea ușoară, va rămîne pe butuci. De altfel, un declin accentuat al lohn-ului este preconizat începînd chiar de anul viitor. Lohn-ul a fost util o perioadă de timp, pentru că s-a mai atenuat șomajul masiv în zonele monoindustriale. în realitate, însă, lohn-ul este o formă de colonialism industrial, periculos pentru stabilitatea industriei. După cum apreciază specialiștii, lipsa oricăror limite în domeniu duce la afectarea performanțelor reale ale economiei. în același ton, se poate spune că izbînda exporturilor în ultimii ani este, din punct de vedere al creșterii competitivității produselor românești, o iluzie pe care ne-o servește, generos, propaganda de partid și de stat.

Bacăul găzduiește o sumedenie de așa-zise întreprinderi de industrie ușoară care produc în sistem lohn. Conflictul prezentat de ziarul nostru în ediția de ieri, la o astfel de întreprindere, atestă nu doar existența temeinică a acestui tip de industrie, dar și modul în care mulți dintre cei sosiți în căutare de mînă de muncă ieftină o tratează astfel și la propriu, și la figurat. De-a lungul vremii au existat numeroase confruntări între salariați și patronii unor astfel de fabrici de confecții, din motive ce merg de la salariile de mizerie sau întîrzierea lor, pînă la condițiile de muncă și relațiile între patroni și muncitori. în multe alte fabrici nu s-a mai ajuns la conflicte pentru că pur și simplu s-au desființat pînă ca muncitoarele să se dumirească pe ce lume au aterizat. Lucrurile nu stau însă la fel peste tot, astfel că există și cazurile fericite în care muncitoarele, mai ales cele sosite de la țară, văd în leafa de patru milioane și bonurile de masă o adevărată mană cerească. Dovada cea mai bună că industria pe baza lohn-ului este în plină detentă este oferta masivă de locuri de muncă în confecții. Nu este decît încă un amănunt care ne-a transformat în atelierul meșteșugăresc al Europei. nul viitor. Lohn-ul a fost util o perioadă de timp, pentru că s-a mai atenuat șomajul masiv în zonele monoindu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!