Bulibășeala bonurilor valorice pentru încălzire

Redacția Ziarul de Bacău

La mai bine de trei luni de cînd acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței a fost reglementată, modalitatea de punere în practică a acestei măsuri sociale este percepută diferit de cei implicați în aplicarea ei. „Eu știam că se acoperă cu bonul valoric numai căldura. Acum am primit de la CET adresă că se decontează contravaloarea gigacaloriei consumate pentru încălzire și apă caldă menajeră. Pe borderoul cu beneficiarii ajutorului, transmis de CET, voi completa suma de pe tichet și ce are de plătit fiecare pentru căldură și apă caldă menajeră”, ne-a explicat Valeria Lazăr, administratorul Asociației de proprietari 97. La Asociația 5, dimpotrivă, se știe că bonul valoric folosește la decontarea doar a căldurii. „Așa ne-a spus la instruirea din toamnă și așa facem”, declară Costache Acălinei, administratorul asociației. Alte asociații racordate la CET nu au intrat încă în posesia borderoului cu numele locatarilor și ajutoarele aprobate pentru aceștia. Totuși, ele au adunat deja bonurile valorice pentru încălzire.

Locatarii se întreabă unde se duc banii

Strîngerea bonurilor de la locatari îi pune, însă, pe administratorii asociațiilor de proprietari în mare dificultate. „Sînt cazuri în care costul căldurii pe noiembrie este mai mic decît valoarea bonului. Locatarii ne iau la întrebări ce se întîmplă cu diferența de bani. Ne cer ca această sumă să le-o scădem din datoriile restante. Degeaba le explicăm că legea nu ne permite acest lucru. Fac scandal, ne suspectează că am avea noi vreun interes”, afirmă Dorina Amironesei, administratorul Asociației 36. Aceleași reacții sînt și la locatarii din alte asociații. „Oamenii se întreabă unde se duc banii care rămîn. Ei se așteptau să le acordăm toată suma înscrisă pe bon, chiar dacă au consumat căldură de mai puțini bani. Și, într-un fel, unii au dreptate să fie nemulțumiți. Au făcut efort să-și instaleze repartitoare de costuri și robinete termostatate ca să facă economie la căldură, au consumat de 300.000 – 500.000 lei și bonul valoric cuvenit este de 1,8 milioane lei, așa că rămîne necheltuită o sumă destul de mare”, declară și Valeria Lazăr.

Legea interzice utilizarea sumei necheltuite

Aplicarea contradictorie a decontării bonurilor valorice pornește tocmai de la actul normativ care reglementează acordarea ajutoarelor de încălzire. La articolul 7, OG 55/2004 stipulează că ajutoarele pentru încălzirea locuinței se dau „în cuantumurile prevăzute, dar nu mai mult decît cheltuielile cu energia termică utilizată în scopul încălzirii locuinței și preparării apei calde”. Totuși, conducerea Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie, instituția care gestionează ajutoarele de încălzire, precizează că „subvențiile vizează exclusiv încălzirea locuințelor și nu apa caldă”. în ce privește suma ce rămîne din bonul valoric, aici lucrurile sînt, însă, cît se poate de clare. în Normele metodologice de aplicare a OG 55/2004 se precizează că în cazul în care bonul are o valoare nominală mai mare decît cheltuielile lunare efectuate cu energia termică sau cu gazele naturale, utilizarea lui este considerată integrală. Totodată, este interzisă acordarea către titular a unui rest de bani la bonul valoric. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.