• doar un profesor din 150 a încercat să obțină bursă în străinătate • dascălii în vîrstă nu știu limbi străine, iar cei tineri, care nu au acest handicap, pleacă din învățămînt la munci mai bine plătite • în șapte ani, de cînd au fost introduse bursele pentru profesori în România, doar 36 de profesori băcăuani au văzut cum se predă în școlile din Europa
Cadrele didactice și conducerile școlilor din județul Bacău sînt dezinteresate de perfecționări, fie ele în țară sau în străinătate. Termenul limită de înscriere pentru bursele Comenius 2 a expirat luni, 15 martie, iar rezultatele nu sînt deloc mulțumitoare. „În acest an, au depus documentația pentru accesarea burselor Comenius doar 65 de profesori. Comparativ cu numărul total al cadrelor didactice din județ, numărul celor care au încercat să plece în străinătate este foarte mic”, ne-a declarat Angela Sterpu, inspector cu probleme de integrare europeană în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Bacău. Un calcul sumar arată că doar un profesor din 150 a încercat să-și depună dosarul pentru o bursă în străinătate.
Angela Sterpu crede că principalul motiv pentru care dascălii nu vor să plece să se specializeze în străinătate ține de dezinteresul acestora. În plus, cei mai mulți nu știu o limbă de circulație internațională, iar aceasta este o condiție obligatorie. Dascălii mai în vîrstă fie nu au știut niciodată o limbă străină, fie au uitat-o, așa că șanse să plece au în special profesorii tineri. Ei sînt însă mai preocupați să își găsească un loc de muncă mai bine plătit. Cînd aud de salarii de 2,8 milioane de lei pe lună, absolvenții de facultăți renunță imediat la catedră.
O altă problemă pentru care cadrele didactice nu pleacă în Europa ține și de comunicarea dintre ei și șefii instituțiilor de învățămînt. La mai toate întîlnirile la care participă, directorii școlilor din județ sînt înștiințați despre oportunitățile pe care le au cadrele didactice de a pleca în străinătate. „O parte dintre directorii școlilor sînt dezinteresați de aceste lucruri și nu spun în școli informațiile care le sînt aduse la cunoștință cu privire la posibilitatea accesării burselor școlare. Alții merg pe principiul că să moară și capra vecinului, adică nu spun pentru că, dacă ei nu pot merge, să nu meargă nici alții”, mai precizează Angela Sterpu.
O altă problemă este lipsa Internetului în școli. Ca să afle numele sau adresa instituțiilor care oferă burse, perioada de înscriere sau să completeze formularele de înscriere, cadrele didactice trebuie să aibă acces la Internet. Ori, în județul Bacău, aproape jumătate dintre școli nu sînt conectate la Internet. Școala „Spiru Haret”, de exemplu, deși se află în centrul orașului Bacă, nu are un calculator la care cadrele didactice să poată intra pe Internet. „Cei care pleacă au contacte cu noi culturi, cunosc și alte sisteme educative și se pot pregăti mai bine. Plecarea în străinătate, la studii, a cadrelor didactice înseamnă un avantaj și pentru școală, întrucît în acest fel sînt atrași parteneri pentru derularea unor proiecte. Și dascălii sînt avantajați dacă pleacă în străinătate, pentru că în felul acesta își perfecționează limbile străine”, mai spune inspectorul Angela Sterpu.
Dacă accesează bursele Comenius, cadrele didactice nu trebuie să scoată din buzunar decît banii pentru suvenirurile pe care să le ofere familiei și colegilor. Transportul, cazarea, masa și diurna sînt asigurate de Comunitatea Eurpopeană, ceea ce înseamnă că cele două săptămîni petrecute în străinătate pot fi considerate o minivacanță. Pînă în acest an, doar 36 de provesori din cei peste 11.000 care predau în județul Bacău au profitat de oportunitatea de a studia în străinătate. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns