ÎNTRE OAMENI Coada și prețul…

Dan POPA

Un fenomen m-a surprins deunăzi, pe cînd treceam, vizavi de Galeriile de Artă, prin fața punctului de încasare a facturilor la energia electrică. Am văzut o coadă adevărată, de peste 35 de persoane, ieșind pe ușă și înșirîndu-se pe trotuar. Imaginea era neobișnuită, așa că am apelat, pentru o mică explicație, la un vechi coleg și prieten mai știutor decît mine în ale economiei. Domnul respectiv m-a lămurit în cîteva vorbe cum e treaba cu producția

care merge, sau nu, și schimbarea prețului sau a lungimii cozii. Deși sîntem încă departe de explicația misterului cozii de la „electricitate”, aceasta merită repovestită. Iat-o: dacă producția de bunuri sau servicii merge prost e clar că ele vor fi prea puține în raport cu cererea și, deci, nu vor ajunge pentru toți. (Cei care-și amintesc cum alergau pe la șefii de restaurante și alte „pile” în căutarea unui cofraj cu ouă pentru cîte-un parastas din vremea lui Ceaușescu știu perfect cum era treaba cu lipsa). În clipa cînd cerera e mai mare decît oferta și nu există alți producători se poate produce un fenomen binecunoscut: cresc prețurile. Cei care s-au

repezit să trăiască precum în Vest, cu televizor japonez, automobil

german, mașină de spălat americană și vilă ca-n Hawai și, astfel, au contribuit fără să vrea la asemenea creșteri de prețuri, să nu se mire. În fața unei asemenea tendințe statul, prin instituțiile abilitate,

avea două soluții: sau menținea prețurile constante (ceea ce a făcut echipa de sfătuitori ai lui Ceaușescu) sau le modificau. În acest prim-caz se întîmplă ceva ce vă era cunoscut: oamenii au bani, dar nu găsesc produse să cumpere cu acei bani și imediat ce apare

ceva în magazine se face o coadă enormă, formată din doritorii să cumpere: cei care stăteau cu banii în buzunar. Țineți minte cozile din ultimii ani de dinainte de ’89, cînd se glumea că Bucureștiul văzut din avion arată, din cauza lor, ca o caracatiță!? Deci, prețul ținut mic generează, în teorie, lungirea cozilor. Inversa e și ea valabilă: dacă prețul e scăpat de sub control și tot crește, manifestîndu-se inflația, cozile se micșorează, deoarece clienții ori n-au bani, ori nu mai vor să cumpere, eventual căutînd alte soluții mai ieftine. Vitrinele pline, la unele magazine, stau mărturie că fenomenul se petrece chiar în zilele noastre. Așa că spusele amicului m-au luminat odată pentru totdeuna în ceea ce privește un adevăr pe care îl știe orice gospodină: prețul crește – coada-i mică /

prețu-i ținut fix, coada crește. Toate acestea, în condițiile unei economi care merge prost. Sau, mai practic spus, unde-i coadă e, probabil, preț mai mic și unde nu-i coadă e un preț mai mare sau în creștere. Înarmat cu prețioasa cunoaștere m-am întors cu gîndul la coada de la întreprinderea distribuitoare de energie electrică. Prima impresie ar fi fost că prezența cozii indică un preț mic! Dar, stupoare, prețul tocmai se mărise la începutul acestui an ! Deci,

nici pomeneală de preț mic! Totuși, ce se întâmplase ? Teoria nu se putea aplica mecanic, iar genul acesta de situații aparent paradoxale face din științele economice un domeniu fascinant, pe care azi regret că nu-l cunosc îndeajuns. Unde greșeam ? Era clar că în contextul respectiv situația trebuia altfel evaluată. Dar ce

factor din context îmi scăpase? Iar răspunsul mi-a venit după cîteva clipe: probabil prezența încasatorului volant ! El modifica toată problema. V-ați dat seama cum? Destul de simplu: prețul crescuse, dar lichiditățile familiilor de consumatori nu crescuseră la fel!

În concluzie: la sosirea încasatorului oamenii n-au avut lichidități să plătească pe loc și au fost obligați ca mai apoi, cînd au făcut rost de bani, să vină să îngroașe coada de la ghișeele de încasări. De data aceasta, coada mare însemna exact contrariul a ceea ce prevedea teoria generală. Însemna nu un preț ținut prea mic, ci sărăcie. Rămîne să mă, dar și să vă întreb ce va fi însemnat ea pentru directorii firmei de distribuție? Dumneavoastră ce credeți? Așa că vă rog să încercați să priviți dincolo de aparențe și teorii scorțoase pentru a zări ce se întîmplă în realitatea economică de lîngă

noi. E genul de înțelegere a economiei de care în aceste vremuri zbuciumate avem o mare nevoie!