Vilele luate cu japca din Slănic Moldova se întorc la foștii proprietari

Vila Adela este situată chiar lîngă hotelul Perla din Slănic Moldova. Modernizată, cu o copertină verde într-o laterală, luminoasă, vila sare în ochi imediat. Și prin locație, și prin potențial. Probabil că acesta a fost și motivul pentru care proprietarii societății „Perla Moldovei” au decis că ar fi mult mai bine dacă imobilului i s-ar pierde urma cît mai repede. Așa că, a doua zi de cum au devenit proprietarii stațiunii, au și decis vînzarea vilei către firma „Perla Moldovei Internațional”, firmă deloc străină de noii proprietari ai stațiunii, dat fiind că ambele firme aveau cîțiva acționari comuni. Motivul pentru care s-a reucurs la această vînzare rapidă? Vila nu figura în patrimoniul „Perla Moldovei”, iar societatea nu avea decît drept de administrare asupra ei. Noii stăpîni ai stațiunii au înțeles repede că dacă nu-i fac pierdută urma o vor pierde și ei definitiv. Numai că adevărații proprietari nu s-au lăsat și au făcut plîngere în instanță pentru retrocedarea imobilului.
în anul 2002, Magdalena și Liliana Iacomin, două surori din județul Argeș, le-au cerut magistraților băcăuani să le restituie imobilul prin hotărîre judecătorească. Ele au acționat în judecată Primăria Slănic Moldova, Prefectura, Ministerul Turismului, SC „Perla Moldovei”, SC „Perla Moldovei Internațional” și SIND România, cu scopul de a anula contractul de privatizare al SC „Perla Moldovei” din 1991, anularea certificatului de deținere a dreptului de proprietate asupra unui teren de 364 de metri pătrați, anularea vînzării imobilului care le-a aparținut înainte de naționalizare și restituirea în natură a acestuia. Cele două femei au arătat că sînt moștenitoarele fostului inginer Petru Otin, care a avut în proprietate în Slănic Moldova o vilă, Liliana, formată din 41 de camere, cu parter și trei etaje, și 1.800 de metri pătrați de teren. Aceste bunuri au intrat ilegal în proprietatea statului, lucru recunoscut și de judecători după ani de procese. Pe 10 noiembrie 2004, magistrații au constatat că se verifică faptul că bunurile revendicate au intrat abuziv în proprietatea statului fără titlu și „obligă pîrîtele SC Perla Moldovei și SC Serv Grup din Slănic Moldova la restituirea în natură a imobiulului care, în prezent, poartă denumirea de vila Adela, precum și terenul aferent construcției”.

„Perla Moldovei” a vîndut bunuri care nu-i aparțineau

Povestea vilei disputată în instanță are un traseu destul de sinuos. Moștenitoarele susțin în reclamațiile lor că vila pe care o revendicau a trecut suspect de repede prin mîinile mai multor cumpărători. Asta, cu atît mai mult cu cît SC „Perla Moldovei” nu a avut niciodată drept de proprietate asupra acestui imobil, ca și a altora din stațiune, ci doar unul de administrare. Acest lucru a fost recunoscut pînă la urmă și de judecători, care au fost nevoiți să admită că „Perla Moldovei” a preluat patrimoniul de la fosta întreprindere Balneoclimaterică, în condițiile în care multe dintre imobile nu erau în proprietatea ei și, prin urmare, actele de vînzare-cumpărare ale acestora nu erau posibile, fiind nule.
„Pe 16 noiembrie 1999, statul a vîndut pachetul majoritar de acțiuni de la „Perla Moldovei” și a devenit societate cu capital integral privat. După numai două zile, respectiv pe 18 noiembrie 1999, SC „Perla Moldovei” a și încheiat un contract de vînzare- cumpărare a vilei cu SC „Perla Moldovei Internațional”, la un preț derizoriu: 258 de milioane de lei. Invocăm reaua credință a vînzătorilor și cumpărătorilor pentru simplul fapt că aceștia aveau cunoștință despre situația juridică a bunurilor, deoarece unul dintre asociații de la Perla Moldovei Internațional era și membru în Consiliul de Administrație al societății Perla Moldovei”, spun reclamantele. Judecătorii de la Curtea de Apel au constat că moștenitoarele au dreptate și au anulat contractul de vînzare-cumpărare încheiat între firmele „Perla Moldovei” și „Perla Moldovei Internațional”. în aceste condiții, și judecătorii de la instanțele inferioare au fost nevoiți să-și revizuiască atitudinea față de probele din dosar, iar pe 10 noiembrie 2004 au restituit vila și terenul, chiar dacă nu în totalitate, celor două surori.

„Să plătească modernizările!”

Dar calvarul celor două nu s-a terminat aici, întrucît SC „Perla Moldovei”, societatea care a avut doar drept de administrare a unui patrimoniu care nu-i aparținea, dar pe care l-a înstrăinat rapid, a făcut cerere de retenție a bunului, pînă cînd proprietarii de drept vor plăti contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului. în cererea înaintată de reprezentanții „Perla Moldovei” la dosarul cauzei, aceștia arată că vila a fost preluată de stat și, pentru o scurtă perioadă de timp, pînă în 1953, a fost folosită și de Securitate, dată la care a fost predată Sfatului popular al orașului Slănic Moldova. De aici nu a mai fost decît un pas pînă la a fi predată pentru administrare fostei întreprinderi balneoclimaterice, și apoi să ajungă pe mîinile noilor proprietari ai „Perla Moldovei”. La vrema cînd a fost naționalizată, vila inginerului Orin era idicată, dar nefinisată. Acum, imobilul a fost modernizat, iar SC „Perla Moldovei” le cere judecătorilor să-i acorde un drept de retenție asupra imobilului, pînă cînd foștii proprietari vor plăti modernizările. „SC Perla Moldovei a efectuat îmbunătățăiri care au dus la o valoare de piață a imobilului în valoare de 10,2 miliarde de lei. De aceea, Perla Moldovei cere contravaloarea acestor îmbunătățiri, dar și un drept de retenție a imobilului pînă la achitarea contravalorii acestor îmbunătățiri”, se spune în documentul de la dosar. „De fapt, prin această acțiune, reprezentanții Perla Moldovei vor să țină vila cît mai mult, ca să mai cîștige niște bani din exploatarea ei. Noi i-am atenționat încă din 2002 prin executor judecătoresc să sisteze lucrările de modernizare, întrucît am revendicat imobilul. Nu-i vina noastră că nu au renunțat. Adevărații proprietari au fost împiedicați timp de aproape 50 de ani să-și folosească imobilele, care au fost în schimb exploatate și folosite de alții. Ei au dobîndit în timp venituri uriașe, și numai o mică parte se regăsesc în lucrările de întreținere”, spun surorile Iacomin.

Cine este în spatele afacerii?

Societatea „Perla Moldovei” a fost cumpărată în 1999, cu aproximativ opt miliarde de lei, de Sil Prodinvest, firma omului de afaceri Vasile Ciobanu, cel care a și dat practic aproape toți banii: 6,7 miliarde de lei pentru achiziția stațiunii, Vradicor Financiar Group, unde printre acționari se regăseau Andrei Șerban și Corneliu Iacobov, SC Perla Moldovei Internațional, unde îi regăsim printre acționari pe aceeași Corneliu Iacobov și Andrei Șerban, și SIF III Transilvania. Printre persoanele fizice în firmă se regăseau Maria și Gheorghe Chealfă, cu acțiuni de peste un miliard de lei, și un anume Ștefan Sebastian Costăchescu, care avea acțiuni în valoare de aproape 150 de milioane de lei. Cu timpul, structura acționariatului a suferit modificări, și cei care au dirijat toate tranzacțiile cu activele Perla Moldovei au fost Corneliu Iacobov și Andrei Șerban. La rîndul ei, și SC Perla Moldovei Internațional a suferit modificări, și în scurt timp a devenit Serv Grup, societatea care este acum obligată de judecători să restituie foștilor proprietari vila Adela. Numai că, în timp ce judecătorii s-au gîndit ani buni dacă să restuie imobilul sau nu, și Serv Grup este pe moarte. Zilele trecute, AVAS a scos la vînzare o parte din patrimoniul acesteia, întrucît are datorii mari la bugetul statului. Serv Grup este societatea care se ocupă de servicii comunale, care includ și termoficarea și transportul urban, și care i-a aparținut primarului Andrei Șerban.
„Eu nu mai am nici o treabă cu nici o societate la care am fost acționar. Nu îmi mai amintesc exact condițiile în care s-a efectuat vînzarea vilei Adela, dar mi se pare corect ca atîta vreme cît s-au făcut modernizări acolo, să plătească pentru ele. Și nu i s-a pierdut urma, că doar nu am băgat-o în buzunar. Vila a rămas pe locul ei, și dacă nu vor să plătească modernizările, n-au decît s-o ia așa cum a fost preluată de stat în anii ’50, adică la roșu, că se poate face și asta”, a spus Andrei Șerban. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!