Pomicultorul Florin Acatrinei altoiește, uneori, și pomii furați din pepiniera proprie

Despre inginerul Florin Acatrinei se putea spune, pînă acum două săptămîni, că nu e rău de pagubă. Doctor într-un domeniu pe care l-a îndrăgit de cînd se știe, pomicultura, inginerul Acatrinei a înțeles că își poate pune în valoare cunoștințele și în pepiniera proprie, după toate regulile economiei de piață. A și înființat o societate comercială, pe care cum altfel putea s-o boteze decît „Pomaltoi”, a „negociat” cu socrul său, pentru un teren, mai abitir decît atunci cînd i-a cerut mîna celei care acum îi este soție și a înființat pepiniera în comuna Letea Veche, nu departe de tîrgul de mașini. Florin Acatrinei este prin excelență consultant agricol, șef de serviciu la Oficiul județean de Consultanță Agricolă din Bacău, dar numai de cînd a ieșit pe piață cu pomii săi altoiți a observat că primăvara și toamna îl cunoaște toată lumea. Ba un pom, ba un sfat la plantare, ba o rețetă de tratamente în livadă – toți aveau ce să-i ceară inginerului, căruia i s-a dus vestea că are mînă bună la pomi și răbdare la explicat.
Cît despre pagube, Florin Acatrinei spune că nu le-a luat în seamă pînă acum, chiar dacă societatea sa nu are o cifră de afaceri de speriat, iar pentru cîte 200 de pomi furați pe an din pepinieră nu s-a pus niciodată de-a bățul și nu a prea făcut mare caz. Anul trecut, și-a călcat pe inimă și, după ce i-a depistat chiar el pe cei care au dat iama într-o pepinieră pe care tocmai o înființase la marginea Bacăului, i-a luat hoțului angajament scris, într-un carnet, că nu mai calcă pe-acolo, dar a făcut și plîngere la Poliție. Nici pînă azi nu a mai primit, însă, vreun răspuns de la oamenii legii. Și-a luat și gîndul de la întîmplare. Mai poți spune, atunci, că ar fi rău de pagubă? Ba, chiar s-a întîmplat uneori să ajungă la cîte un client sau prieten, chemat să altoiască pomii și să constate că erau chiar de la el din pepinieră, cu însemnele care încă nu fuseseră scoase.
Foaia s-a schimbat, însă, în această primăvară, cînd din pepiniera pe care o are la Radomirești a observat că lipseau tot cam 200 de puieți. „Nu-mi venea să cred, pentru că era vorba acum numai de puieți nefinisați – spune Florin Acatrinei. Cine îi ia nu are ce să cîștige de la ei. Dacă-i plantează, se trezesc în grădină cu o sălbăticiune de pom. Eu, însă, m-am dumirit că, de fapt, gluma se îngroașă și n-am mai răbdat”. Cine îl cunoaște bine pe inginerul Acatrinei știe cît este de iute la mînie: dă de la el numai să scape! Nici acum n-a plecat furios de la locul faptei, iar la polițiști nu-i mai venea să se mai gîndească, așa că a încercat să afle cîte ceva prin sat, printre cunoștințe. Astfel a ajuns cu informațiile chiar în preajma făptașului, unul Gheorghe Bechean – om în vîrstă, nevoiaș, dar… poznaș. „Așa am aflat că omul meu tocmai își căuta mușterii – spne inginerul. Dădea marfa angro, probabil, pe băutură. Nu m-am dus nici atunci la poliție. Dar fapta s-a repetat la scurt timp, iar paguba a ajuns la aproape 70 de milioane de lei. Atunci am făcut reclamație”.
Cu polițistul lîngă el, Florin Acatrinei a ajuns chiar în bătătura hoțului. Familia i-a trimis la preotul satului, pentru că Gheorghe muncea pe acolo, cu ziua, la o construcție. Cînd i-a văzut, făptașul s-a codit, dar la insistențe a început să recunoască. Tocmai venise și preotul, care l-a luat și el la dojenit, creștinește. „Preotul îi aducea aminte de cele sfinte – ne-a povestit păgubașul -, iar noi îi sugeram popii că și-a găsit bun om să-i gestioneze materialele de construcție. Acum, cu pomii mei și cu paguba nu știu cum va rămîne, ce-i pot lua eu hoțului, n-are nici după ce bea apă. Dar mă gîndesc că la anul vine vreun client săi altoiesc pomii și s-ar putea să dau chiar de marfa mea, pentru că o cunosc dintr-o mie”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!