Blestemul Cernobîl

în după-amiaza zilei de 25 aprilie 1986, exact acum 19 ani, la Centrala de la Cernobîl era demarat un test care avea să conducă la cel mai mare dezastru nuclear petrecut vreodată. La scurt timp după miezul nopții de 25 spre 26 aprilie, o explozie care nu ar mai fi putut evitată în nici un chip, din cauza derulării defectuoase a testului, a lansat în atmosferă cantități uriașe de radiații, care au afectat mare parte din continent, inclusiv România. Explozia de atunci face victime și acum. Și cum sîntem la o aruncătură de băț de Ucraina, efectele se resimt și la Bacău. „Efectele unei explozii nucleare nu apar imediat, mai ales în regiuni situate departe de locul incidentului. în timp se dezvoltă diferite forme de cancere sau malformații, care pot fi puse pe seama iradierii organismului uman peste măsură”, ne-a declarat Silvia Ioviță, fizician la Direcția de Sănătate Publică (DSP) din Bacău. în cadrul instituției există un compartiment, igiena radiațiilor, care se ocupă cu analiza probelor care vizează stabilirea radioactivității în aer, sol sau diferite produse alimentare. Acest compartiment funcționa și atunci, iar oamenii își aduc aminte cu durere de stresul prin care au trecut în acele clipe de acum 19 ani. „Lucram la laborator și atunci, cînd am fost informați de explozia de la Cernobîl. Țara noastră a avut noroc, curenții de aer nu au adus izotopii radioactivi direct spre noi și de aceea nivelul de contaminare a fost mult mai mic decît în țările nordice. Dar și așa nivelul de iradiere a fost foarte ridicat”, mai spune Silvia Ioviță.

Brînzeturile și verdețurile au fost retrase de pe piață

în 1986, accesul la informații era foarte limitat, iar informațiile de acest gen ajungeau „pe furate”. Evenimentul a devenit totuși cunoscut, iar cei de la laborator convocați pe baricade. „Nivelul maxim de iradiere în țara noastră a fost atins între 30 aprilie și 2 mai. Analizele se făceau aici, la DSP. Instituția era plină de probe pînă la refuz. Se recoltau probe din apă, din aer, fructe, lapte și derivate din lapte, verdețuri. în fiecare zi se calcula nivelul de contaminare, iar peste tot erau numai cutiuțe pentru probe. Izotopii radioactivi care au circulat au fost de Iod, de Uraniu, Plutoniu, Cesiu, Stronțiu sau Tritiu”, mai spune fizicianul de la DSP Bacău. Valoarea normală de iradiere, sub limita de detecție a aparaturii, este de 10 picoCi (pico Curie) /kilogram. Dar aerul, apa și alimentele au înregistrat o contaminare de sute și mii de ori mai mare decît limita admisă, care să nu pună în pericol sănătatea omului. Astfel, în aer se înregistrau între 400 și 350 de picoCi/metru cub, iar după 10 mai a scăzut la 50 picoCi/metru cub. Apa potabilă a fost contaminată și ea, iar cea mai expusă a fost cea din reșeaua centralizată a Bacăului. Atunci chiar s-a pus problema sistării aleimentării cu apă a populației din oraș. Valorile măsurate arătau un grad de iradiere de 580 de picoCi/litru. Cele mai mari concentrații de substanțe toxice s-au înregistrat însă în lapte și preparatele din lapte, precum și în verdețuri. în laptele de consum s-au găsit 37.000 de picoCi/litru, iar în brînzeturi și 100.000 de picoCi/kilogram. în legume s-au găsit valori între 400 și 20.000 de picoCi/kilogram, cel mai contaminat fiind spanacul. „în 1986 vremea era mai înaintată decît acum. în piețe și la aprovizionare s-a sistat comercializarea de verdețuri și lapte sau produse din lapte. Se consumau numai alimente conservate sau ținute la congelator, dinaintea incidentului de la Cernobîl. Oamenii au fost informați că este bine să stea în casă, să tragă jaluzelele, să acopere alimentele cu folii, pentru a limita procentul de contaminare”, își mai amintește despre acele zile Silvia Ioviță.

Bolnavi de cancer și copii malformați

Suferința a rămas, iar boala macină și acum sute de persoane. „în timp, contaminarea duce la cancer sau nașteri de copii cu malformații. Perioada în care apare boala este cuprinsă între zece și 20 și ceva de ani. Principalele forme de cancer care pot apărea ca efect al Cernobîlului sînt cancerul de tiroidă și leucemia”, ne-a declarat și Mihaela Spiridon, medic primar oncolog, șefa secției de Oncologie din Spitalul Județean. Ea mai spune însă că după cum au evoluat tipurile de afecțiuni oncologice nu se poate spune că s-a înregistrat o preponderență a cancerelor care ar fi putut fi cauzate de contaminarea radioactivă. Cu toate acestea, din 1996, numărul persoanelor bolnave de cancer a crescut semnificativ de la an la an și peste o mie de persoane au fost dianosticate anual cu o formă sau alta de cancer. Mulți dintre ei, oameni în floarea vîrstei care în acele momente se bucurau de copilărie sau adolescență. Anul trecut, în județul nostru erau înregistrați la Cabinetul Județean de Oncologie 7.616 persoane suferinde, din care 1.484 au fost czuri noi, diagnosticate pe parcursul anului. Statisticile de la DSP Bacău arată că în 1996, de exemplu, erau 4.800 de bolnavi și doar o mie de cazuri noi se depistau într-un an. în nouă ani, numărul bolnavilor a crescut considerabil, aproape dublîndu-se.
Medicii din maternitățile din județ s-au confruntat și ei cu efecte ale contaminrăii radioactive de la Cernobîl. Nu puține au fost mamele care au adus pe lume copii cu malformații care de care mai hîde sau copii care au decedat imediat după naștere. Chiar la sfîrșitul anului trecut, în două zile, la Maternitatea Bacău s-au născut trei copii cu malformații extrem de severe și urîte. Aceste date nu sînt însă centralizate de Ministerul Sănătății, așa că infromațiile rămîn la fiecare unitate medicală în parte. Un alt indicator, care arată că explozia de la Cernobîl ne-a afectat este numărul ridicat de persoane bolnave cu disfuncționalități ale glandei tiroide sau, așa cum este cunoascută ca boală, „gușa”. Dacă în 1996, la zece ani după incidet, în județ erau 1.200 de persoane cu o astfel de afecțiune, în 2004 numărul bolnavilor a ajuns la aproape 4.000 și numai în anul 2002 s-au diagnosticat 685 de cazuri noi.
Nici o statistică nu poate spune cine a murit cu adevărat din cauza exploziei de la Cernobîl. Realitatea cruntă a existat și nimeni nu poate contesta că nu au existat efecte nocive. Viața a cîștigat din nou, iar evenimentul cade treptat în uitare. Istoria însă va veghea mereu și va trage semnalul de alarmă ca astfel de incidente să nu mai amenințe lumea. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!