Nici o afecțiune cronică nu cunoaște o creștere mai fulminantă și alarmantă în ultimii ani așa cum înregistrează bolile cardiovasculare. în fiecare lună, medicii de familie și specialiștii în cardiologie depistează sute de cazuri noi, majoritatea dintre ele ajunse deja în stadiul avansat al bolii. Și tot în fiecare lună, cele mai multe din decesele care se produc au drept cauză hipertensiunea arterială ori cardiopatia ischemică dureroasă. Dacă în anul 2000 au fost diagnosticate 4.690 cazuri noi de hipertensivi, în 2004 numărul acestora a fost de 6.611. Prin urmare, de la 19.725 bolnavi, cîți erau în 2000, s-a ajuns la 43.382, la începutul anului 2005. Aceeași evoluție extrem de îngrijorătoare au și bolile cardiovasculare. Dacă în 2000 medicii au luat în evidență 3.178 cazuri noi, în 2004 au înscris 4.451. în consecință, la sfîrșitul anului 2004 existau 30.108 bolnavi față de 14.611, în 2000. Explozia fenomenului este cît se poate de relevantă și dacă ne referim numai la februarie 2005, cînd au fost 43.303 bolnavi cu hipertensiune arterială față de 40.477, în aceeași lună din 2004, și 29.977 suferinzi de cardiopatie ischemică dureroasă, față de 28.520.
Mai mult de jumătate din bolnavii cronic suferă de inimă
Contrar așteptărilor, bolile de inimă fac ravagii și în mediul rural. în comuna Răcăciuni, de exemplu, din cei peste 5.000 de pacienți aflați pe lista celor trei medici de familie care asigură asistența medicală în această localitate 393 suferă de hipertensiune arterială și 267 de cardiopatie ischemică dureroasă, ceea ce reprezintă foarte mult. „Numărul bolnavilor crește de la an la an. Sînt tot mai mulți hipertensivi. Ne sperie nu numai numărul din ce în ce mai mare al cazurilor, ci și faptul că scade vîrsta la care apare boala. între cei diagnosticați în ultima vreme sînt și tineri sub 30 de ani sau persoane între 30 și 40 de ani”, declară doctorița Elena Diaconița, medic de familie la Răcăciuni. în cîțiva ani, și la Faraoani numărul cazurilor aproape s-a dublat. „Din cei peste 400 de bolnavi cronic pe care îi am în evidență, mai mult de jumătate sînt cardiaci”, ne spune doctorița Silvia Anca Enculesei. Lucrurile stau la fel și la Filipeni. „Dintre bolnavii cronic, 27 la sută sînt cardiaci. Aceștia reprezintă 10 la sută din populație, ceea ce este foarte mult. Numai anul acesta am avut trei decese provocate de o afecțiune cardiacă”, afirmă doctorița Irina Viorica Bălăiță, medic de familie la Filipeni.
Vinovați? Stresul, stilul de viață și costul tratamentului
De departe, cel mai vinovat de această situație este stresul cotidian. Una din principalele cauze este, însă, și stilul de viață al unei părți din populația rurală. Mulți medici se plîng că pacienții lor „mănîncă foarte sărat, consumă alcool înainte de a pleca la muncă, dar și în timpul lucrului la cîmp. Apoi, femeile nu înțeleg că vara, cînd este foarte cald, nu trebuie să-și pună pe cap batic închis la culoare, pentru că negrul atrage razele soarelui”. Și ca și cum aceasta nu ar fi de ajuns, mulți bolnavi abandonează tratamentul pentru că în perioada în care urmează terapia necesară nu le este permis să consume băuturi alcoolice. Alții renunță la tratament deoarece ajung foarte greu să intre în posesia medicamentelor prescrise. „Unii nu au bani nici măcar pentru a se deplasa la oraș ca să-și ia rețeta, așa că întind tratamentul pe cîteva luni, deși el este pe o lună. Sau vin în ultima fază a bolii, cînd, din cauza stării de sănătate, nu mai pot munci la cîmp”, reținem de la doctorița Irina Viorica Bălăiță. Numărul cazurilor în mod sigur este mult mai mare, cam 10 la sută din pacienții suspectați cu o asemenea afecțiune de către medicii de familie nefiind luați în evidență pentru că nu s-au prezentat la specialist pentru confirmarea diagnosticului. (Elena ȚINTARU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.