Europa civilizată mătură mii de firme din Băcău

Românii sînt deja cu un picior în Uniunea Europeană. O lume spre care tindem cu toții atît de mult, dar pe care mulți n-au văzut-o în viața lor. Toți însă speră că acei străini vor veni și ne vor ajuta. Ne vor scoate din sărăcie. Pînă și unii politicieni de la noi vorbesc despre integrarea în UE ca despre o mare binefacere adusă poporului român, iar cele 11 miliarde de euro ce vor fi puse la dispoziție de forurile europene pentru a ridica standardele de viață ale românilor sînt prezentate la tot pasul. Dar despre costurile pe care va trebui să le plătească poporul român înainte de integrare nu se spune aproape nimic. Pentru că, nu-i așa, orice om suficient de matur înțelege că atunci cînd primești, e clar că trebuie să și dai ceva în schimb, nu?! Ei bine, întrebarea e cît de scump vor plăti românii integrarea în gruparea selectă europeană?!

„Sigur că nu va fi ușor, spune prefectul Gabriel Berca. Nici pentru celelalte state care au aderat înaintea noastră la UE nu a fost. în Polonia, spre exemplu, peste jumătate din firmele active au dat faliment în mai puțin de un an de la semnarea tratatului de aderare. Cred că la fel se va întîmpla și la noi dacă agenții economici nu își vor lua din timp măsurile de prevedere necesare”. Prefectul Berca mai amintește și de contribuția pe care România va trebui să o achite la bugetul UE. „Contribuția noastră va fi de aproximativ șase miliarde de euro, iar sprijinul de care vom beneficia va fi de 11 miliarde. Important este ca acești bani să poată fi asimilați de economia românească și să existe programe viabile pentru a se putea finanța lucrările necesare pentru îmbunătățirea infrastructurii”, mai adaugă reprezentantul Guvernului în județ.
La rîndul său, primarul municipiului Bacău, Romeo Stavarache privește lucrurile și ca politician, și ca om de afaceri. „Ca întreprinzător, îmi fac probleme serioase privitoare la modul în care voi reuși să rămîn pe piață și după 2007. Va fi foarte greu de rămas pe piață în condițiile în care vor intra în țară produse care au un preț de cost cu mult mai mic decît prețul la care reușim să producem noi acum. Trebuie lucrat și la îmbunătățirea tehnologiilor, dar și la schimbarea mentalității”, este de părere Romeo Stavarache.

Vor dispărea 10.000 de firme băcăuane

Oficiali ai Registrului Comerțului (ORC) băcăuan spun că numărul
de societăți comerciale aflate acum în evidențele instituției va
scădea vertiginos pînă la jumătatea anului curent. Potrivit
directorului ORC Bacău, Gheorghiță Patriche, „52% dintre
societățile comerciale băcăuane înregistrate vor fi dizolvate și
radiate, cauza dispariției agenților economici fiind generată de
faptul că, pînă la 31.12.2004, patronii au avut posibilitatea de
a-și preschimba certificatele de înmatriculare și cele fiscale, cu
noile certificate de înregistrare. Ei au avut la dispoziție pentru
această operațiune mai bine de 2 ani și jumătate” – a spus
Patriche – termenele de preschimbare s-au prelungit de patru ori,
dar de la 1 ianuarie 2005, cei care au pus piciorul în prag au fost judecătorii delegați pe lîngă Registrul Comerțului”. Potrivit directorului ORC Bacău, în baza de date a instituției, la început de an, se se regăseau peste 18.400 de societăți comerciale și alte 9.500 de asociații familiale și persoane fizice.

„De vină este sistemul”

Analizînd mai atent procentajul amintit, se cuvine să spunem că cifrele au acoperire, dacă ținem cont de faptul că numai în acest an, jumătate dintre micii întreprinzători băcăuani vor dispărea pentru că nu și-au preschimbat, în conformitate cu legea, actele de firmă. Alții, peste 3000, au dispărut deja (legal) în urmă cu doi – trei ani, pentru că nu au procedat la majorările de capital, impuse tot de guvernanți. Toate cele scrise pînă aici fac trimitere la Legile 314/2001 și 359/2004, acte normative promulgate pentru aerisirea mediului de afaceri. în ceea ce privește examenul pe care IMM -urile îl au de susținut în fața UE, el poate fi picat pentru că micul întreprinzător are costuri ridicate de producție, nu dispune de specialiști la nivelul managementului organizațional și nici nu știe să-și promoveze produsele la nivel european. Dispariția celor 70 de procente din rîndul micilor comercianți este sintetizată de președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA), Doru Simovici, „printr-o sumedenie de vine care aparțin în totalitate sistemului. Comercianții se adaptează foarte ușor la cerințele economiei de piață, ei sînt extrem de dinamici, dar legile sînt cele care nu le dau voie să se miște. Nici autoritățile locale nu fac decît să constate că se simt depășite. Ele nu au bani pentru a-l informa pe micul producător asupra legilor europene, nu au bani pentru materialele promoționale” – a declarat președintele camerei băcăuane.

Micii comercianți acuză fiscalitatea și concurența neloială

Pe de altă parte, micii întreprizători care au afacerea în Piața centrală băcăuană spun că „de vină pentru falimentul ce se va prefigura peste doi ani sînt o fiscalitate aberantă, un cadru legislativ foarte stufos, o concurență neloială sesizată doar pe hîrtie și nici un fel de sprijin din partea statului, menit să încurajeze real libera inițiativă”. Dar dispariția de pe piață a peste 20.000 de firme mici și mijlocii (inclusiv AF -uri și PF -uri) înseamnă în același timp și dispariția unui segment important de cotizanți la bugetul de stat. Spre exemplu, din datele puse la dispoziție de Direcția de Statistică băcăuană, „la sfîrșitul lui 2003, cele peste 11.100 de firme care și-au depus bilanțurile contabile, au realizat o cifră de afaceri de 97.500 de miliarde de lei. Numai în municipiu Bacău, același indicator economic a depășit suma de 47.750 de miliarde de lei”.

Industriașii băcăuani spun că nu trebuie generalizat

Din toate aceste cifre se înțelege aportul mediului de afaceri la formarea bugetului de stat. Vizavi de „tsunami”-ul economic ce se va produce odată cu aderarea României la UE, președintele filialei Bacău a UGIR 1903 (Uniunea Generală a Industriașilor din România), Marin Mironeasa a precizat că „trebuie luate în calcul mai multe elemente și că depinde de fiecare mic patron, dacă vrea să subziste sau nu. IMM -urile mai au la dispoziție doi ani, timp în care pot cheltui pe retehnologizare, pe problemele de mediu și inclusiv pe creșterea salariilor și pregătirea de personal. Să nu uităm” – a spus Mironeasa – „că în viitorul apropiat vor intra în țară foarte mulți bani, ce vor avea ca destinație dezvoltarea micii industrii. Oamenii (inclusiv comercianții din piețele agro – alimentare) vor putea să acceadă la diferite proiecte de finanțare, vor obține granturi (bani nerambursabili), dar vor putea obține mult mai ușor și creditele bancare. Statul nu trebuie să intervină decît prin asigurarea unui cadru legal sănătos”.

Agricultura este cel mai greu examen

Noul șef al agriculturii județului, Mihai Banu, spune referitor la integrarea în UE că, „în comparație cu Ukraina, Ungaria sau Polonia, care au moștenit structuri agricole, noi le-am distrus. Așa că, în acest moment, nu prea avem pe cine împușca” – a apreciat în glumă Banu. El a apreciat că doar crearea unui număr cît mai mare de ferme agricole poate să facă din agricultură un sector economic competitiv, la nivelul celor din UE. „Dacă ar fi după mine și aș avea și banii necesari, primul lucru pe care l-aș face acum ar fi să înființez 2000 – 3000 de ferme agricole. Nu am acești bani, dar cei care au muncit peste hotare mult timp ar trebui să fie încurajați să investească în agricultură”. Mihai Banu a mai precizat că în toate aceste neajunsuri există și un lucru bun. „Neavînd structurile de care am pomenit că ar fi existat în alte state și care s-a văzut, nu au fost competitive cu cele din Uniunea Europeană, noi va trebui să le construim. în UE se lucrează cu contingente la toate produsele agricole. Țara care nu ține pasul primește produsele agricole din altă parte, iar pentru noi și potențialul agricol românesc este un lucru care nu ne-ar onora. Aici intervin măsurile programului Sapard – a apreciat directorul Mihai Banu – și vă spun eu, vor veni foarte mulți bani pe aceste căi”.

Sute de milioane de dolari pentru protecția mediului

Cele mai mari investiții pe care vor trebui să le facă agenții economici care doresc să rămînă pe piață vor fi cele legate de îmbunătățirea tehnologiilor de mediu. Iulian Movilă, directorul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM) Bacău, spune că, la nivelul județului, societățile care trebuie să investească cel mai mult în tehnologiile de mediu sînt cele de pe platforma industrială sud a Bacăului și agenții economici oneșteni din industria petrochimică. „Investițiile se ridică la aproximativ 380 de milioane de euro. în urma analizelor care s-au făcut la fiecare agent economic au fost întocmite grafice de realizare a investițiilor de mediu. în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărui agent economic în parte au fost stabilite termene rezonabile de timp care să poată fi respectate. Este și motivul pentru care, pentru mulți agenți economici din județul Bacău, termenul limită pentru realizarea acestor investiții este anul 2012”, explică Iulian Movilă. (Elena SOLOMON, FLORIN NISTORESCU)Spre exemplu, din datele p

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!