Paștele este cea mai mare sărbătoare, „a Sîmbetelor împărăteasă și doamnă, al praznicelor praznic și sărbătoare a sărbătorilor”. Din punct de vedere calendaristic, sărbătoarea Paștilor guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc (liturgic). De data ei e legată ordinea (succesiunea) și denumirea duminicilor și a săptămînilor de peste an. Importanța sărbătorii este subliniată și de durata ei, mai lungă decît a altor praznice, fiind de trei zile. Evenimentul învierii Domnului a reînsuflețit toate speranțele și entuziasmul misionar al ucenicilor Săi și al primilor creștini. De aceea, duminica, sărbătoarea săptămînală a învierii, era zi de bucurie, de jubilare, sărbătoarea triumfului vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului, a adevărului asupra minciunii și a răutății. La început, duminica era sărbătoarea săptămînală a creștinilor numai ca zi de cult (de adunare și rugăciune pentru comemorarea învierii) fără întreruperea ocupațiilor zilnice. âmpăratul Constantin cel Mare a consfințit-o și prin lege de stat ca zi de repaus săptămînal pentru întreg imperiul, la 3 martie 321. Helvetica-R
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.