Calendar etno

Mai (Florar)

Sărbători:

– La 1 mai – învierea Domnului nostru Iisus Hristos; Sfintele Paști, praznicul praznicelor și vreme de 40 de zile, pînă la Sfînta ânălțare, creștinii se salută cu cuvintele „Hristos a înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a înviat!”

– La 21 mai – Sfinții Mari Impărați Constantin și maica Sa Elena.

Proverbe

La români: „Florar rece, belșug petrece”; „Florar cu căldură, foame în bătătură”.
La englezi: „Mai rece și vîntos, hambar plin și mănos”
La ruși: „Mai rece, an rodnic”
La italieni: „Dacă e rece în mai, vor fi bune și bobul și grînele”

Prevestiri

– Dacă va tuna în mai, vor fi vînturi mari, secerișul va fi frumos.
– Roua și răcoarea din mai aduc fîn și vin mult.
– Florar răcoros și cireșar ploios.
– Ploaia din mai aduce mălai”.

MAI

Poporul îi zice și Florar – pentru că în această lună încep să înflorească toate florile. Iconografic, luna mai este înfățișată sub chipul unui bărbat purtînd un coș cu flori, avînd sub picioare o pajiște înverzită. Ziua de 1 Mai este sărbătoarea florilor, a soarelui, a veseliei și a tinereții.

ARMINDENI (Sărbătoarea primăverii)

– Se spală cu rouă
– Zi de alungat strigoii
– Se pun la porți crenguțe de stejar sau salcie verde, care vor sta aici pînă la strînsul grîului
– Se pune și la porțile caselor fetelor de măritat
– Se bea un pahar de apă pe stomacul gol
– Se bea și vin roșu pentru sînge
– Acum se seamănă fasolea.

în acest an, la 1 Mai am sărbătorit Invierea Domnului – Sfintele Paști. Păstorii și alte persoane care se găsesc departe de sat în ziua de Paști mănîncă, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr. Acești muguri capătă chiar denumirea de „anafură de muguri”. In ziua de Paști, în Transilvania feciorii udă cu apă persoanele ieșite în cale, în special fetele. Obiceiul, mai nou, de a stropi cu parfum rudele și prietenii în a doua zi de Paști păstrează amintirea udatului cu apă.

Sfinții âmpărați Constantin și Elena

Sfînta Elena a primit botezul încă de mică. A fost prima femeie din lume care a eliberat sclavii și a desființat uriașa suită de doamne de la Curte. A ajutat oameni necăjiți, a zidit numeroase biserici, a ordonat să se facă săpături pe dealul Golgotei, în urma cărora a fost găsită Sfînta Cruce. A murit la o vîrstă înaintată, fiind îngropată mai întîi la Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ulterior trupul său fiind adus la Roma.
Sfîntul Constantin, în urma unui conflict cu Maxențiu, îl înfruntă pe acesta la Podul Vulturului, în ziua de 28 octombrie 312, învingînd armata lui de 150 000 de soldați, cu doar 20 000 de oameni, după ce a văzut pe cer semnul Crucii și cuvintele „Prin acest semn vei învinge”. âmpăratul Constantin interzice torturile, acordă ajutoare sociale, pedepsește adulterul, declară dumineca zi de repaus. Participă la Sinodul I ecumenic de la Niceea și mută capitala la Constantinopol, oraș nou inaugurat la 11 mai 330. Zidește numeroase biserici, iar în ziua de Rusalii, în 337, este botezat, cu puțin înainte de moarte, de episcopul Eusebiu. Va fi îngropat lîngă mama sa, dimpreună cu care este trecut în rîndul sfinților, Biserica Răsăriteană punîndu-i alături de apostoli.

Adaptare texte de Eugen Șendrea

bul și grînele”

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!