Monument istoric lăsat în paragină

Administrator

Văzută de departe, biserica „Sfinții Voievozi”, amplasată pe coama dealului din Fîntînele, face orice privitor să tresară. Forma construcției, ocnițele și brîul care o înconjoară trezesc admirația firească pentru orice monument de patrimoniu cultural. însă acest statut, care a ferit-o vreme îndelungată de pieire, se întoarce ca un bumerang asupra bisericii. Dranița care a ferit-o zeci de ani de ploi și zăpezi a început să cedeze sub presiunea timpului, iar tentativele de a fi refăcută sînt slabe. Legislația din momentul de față și pașii ce trebuie urmați pentru restaurarea unui obiectiv de patrimoniu sînt lungi, dificili și costisitori, fapt pe care, cu siguranță, Vasile Ruset, ctitorul de la 1756 al bisericii, nu l-a luat în seamă. „Acoperișul este din draniță, din lemn, și plouă prin el. Am încercat să o acoperim cu tablă zincată, care să semene cu acoperișul inițial, însă nu ni se dă voie. Se obțin aprobările foarte greu. Cei de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național ne-au cerut un proiect de restaurare, fără de care nu putem întreprinde nimic. Este greu să-l realizăm, deoarece costurile sînt ridicate. însă, sperăm să-l facem cît mai devreme cu putință, pentru că altfel situația se agravează”, ne-a declarat preotul Nicolae Dumitriu. Fără dezlegare de sus, sute de kilograme de draniță stau în pridvorul sfîntului lăcaș așteptînd parcă unda verde de la autorități pentru a lua locul suratelor distruse de intemperiile naturii. „Ultima oară, s-a montat șindrilă prin anii ’68 – ’69, iar de atunci nu s-a mai făcut nimic”, ne-a povestit Victor Mudică, un fîntînean apropiat al bisericii.
Acum, credincioșii și preotul intră cu teamă în biserică, de teamă ca nu cumva, sub presiunea apei, cupola să cadă. „Ne este teamă. Dacă ferească Dumnezeu se prăbușește tavanul, va fi moarte de om”, s-a arătat îngrijorat unul din sătenii prezenți la biserică.
Problema draniței nu este singura pentru lăcașul de cult ridicat la mijlocul veacului al XVIII-lea. Pictura a fost dată jos de pe pereți, fără a se mai reuși zugrăvirea alteia noi. „Cînd eram mic, biserica era foarte frumos pictată. însă, dacă nu mă înșel, prin 1984-1985, a fost dată jos de preotul Constantin. Apoi, bietul părinte s-a mutat la cele veșnice și nu s-a mai făcut nimic”, ne-a mai spus Victor Mudică. Preotul Dumitriu privește cu rezervă spre viitor, gîndindu-se deja la ridicarea unui nou lăcaș de rugăciune, în cazul în care nu se va reuși restaurarea celui din 1756. „Ne gîndim serios la ce vom face în viitor. Dacă nu vom reuși, probabil ne vom gîndi la ridicarea unei alte biserici”, a apreciat preotul. Oamenii locului se gîndesc cu tristețe la o asemenea posibilitate, care ar umbri imaginea trecutului. „E păcat să rămînă în paragină”, au opinat sătenii. Rămîne de văzut ce se va întîmpla cu biserica din Fîntînele, însă oricum ar fi, ea trebuie refăcută deoarece reprezintă o icoană a vremurilor de altădată și un semn al credinței ortodoxe statornice a înaintașilor. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.