Legende pascale

RÂNDUNICA,
pasărea binecuvîntată și aducătoare de noroc

* Mai multe legende născute în ținuturile băcăuane ale Zeletinului și Berheciului atribuie acestei păsări însușiri divine, miraculoase

îndrăgita rîndunică – numită de oamenii de știință „Hirundo rustica”, din ordinul peseriformelor, este pasărea călătoare aducătoare de noroc. Grecii o considerau vestitoarea primăverii. Ca talie, vom reține că e un pic mai mică decît vrabia, are spatele de culoare albastru-închis și pieptul alb-galben, iar coada este despicată „în furculiță”.
în tradiția românească, rîndunica e pasărea binecuvîntată. Oamenii o primesc cu bucurie să-și facă cuib sub streșina casei, convinși că le aduce noroc în gospodărie. Cît despre cei care o alungă, aceștia vor fi mereu sub blestem greu. O veche legendă arată că „la moartea Domnului, stoluri de rîndunele au zburat la piciorul Crucii, au strîns în cioc sîngele din rănile lui Iisus și l-au dus la Maica Sfîntă. Aceasta le-a șters cu haina ei de jale și le-a binecuvîntat. De atunci, corpul lor alb s-a înnegrit de la haina de jale a M
aicii Sfinte, pîntecele nestropit cu sînge le-a rămas alb, iar la gușă, unde Maica Sfîntă nu observă sîngele, au rămas roșii”. După o altă legendă, din zona Zeletinului, se spune: „Cînd în fuga lor spre Egipt Sfânta Familie s-a ascuns dinaintea urmăritorilor, rândunelele ciripeau mereu: Nu-i aici! Nu-i aici! De aceea Maica Sfântă le-a binecuvîntat”. O altă legendă, culeasă din zona Berheciului, ne spune: „Maica domnului umbla plîngînd în Vinerea Mare și toată firea plîngea în urma ei. Un stol de rîndunele i-a ieșit în cale și i-a vestit că fiul ei va învia în a treia zi. Această veste a mai liniștit pe Maica Sântă, care le-a binecuvîntat să fie cele mai curate păsări ale pământului, să fie cu noroc la casa care le primește și cu blăstăm pentru cei ce le alungă”
Se spune că rîndunica aduce în cioc picături de rostopască și stropește ochii puilor, dîndu-le vederea – simbol al „deschiderii ochilor la Judecata de Apoi”. La chinezi există credința că rîndunica iernează într-o scoică de mare, iar grecii știau că piatra roșie găsită în stomacul rîndunelelor tinere are puteri magice. Mai mult, sîngele de rîndunică face părul des ca peria! Un bărbat care mănîncă cenușa unei rîndunele devine un Adonis curtat de femei. în unele țări asiatice, rîndunica este o mare delicatesă culinară.
Poeții și scriitorii vor dedica rîndunelelor stihuri de admirație. Băcăuanul nostru, poetul Vasile Alecsandri va scrie, în 1874, „Legenda rândunicii”. Un cîntec popular, cules de același poet, spune: „Rândunică, rândunea,/ Ce bați la fereastra mea?/ Dute-ți pune <>/ Că te arde arșița./ Te suflă vântoaiele/ Și te udă ploile./ Mergi în câmpul înverzit/ Că <> a-nflorit/ Și o calcă turmele/ S-o pască oițele”.
Adaptare de Eugen Șendreaor stihuri de admirație. Băcăuanul nostru, poetul vasile Alecsandri va scrie, în 1874, „L

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!