Legumicultura, un mod de viață pentru oamenii din zona Pîncești

Cea mai importantă sursă de venit a oamenilor din satul Dieneț, comuna Pîncești, provine din legumicultură. în timp ce în alte sate oamenii trudesc la cîteva straturi stinghere din care să își asigure strictul necesar, în zona Pîncești aproape toate familiile au solarii, de dimensiuni mai mari sau mai mici, din care producția ajunge pe tarabele piețelor din Bacău sau de prin alte locuri. în solariile de la Dieneț au răsărit deja primele fire și, în același timp, a început și munca legumicultorilor, activitate deloc ușoară și, mai ales, mare devoratoare de timp. Cu gîndul la profit, aceștia stau de dimineață pînă seara printre răsaduri. Ei spun că, dacă legumele nu sînt plivite sau udate corespunzător, rezultatul nu este nici pe departe satisfăcător.

Tinerii lasă legumicultura pentru munca în țările străine

De legumicultură se ocupă și unele familii din localitățile de pe lîngă Dieneț, satul Marvila, de exemplu. Maria și Petrache Băluță spun că fac legumicultură de cînd erau copii și că nu concep viața fără muncă, deși nu le mai este la fel de ușor ca în tinerețe. Cei trei copii pe care îi au au preferat să și caute norocul în Italia. Au plecat fără nici o remușcare, după ce, mai întîi au încercat să vadă ce iese din legumicultură. „Nu ne mai întrebați de muncă. De aia au plecat și copiii noștri. Cînd au văzut că nu le iese mare lucru s-au dus să muncească pentru bani frumoși. Cît cîștigăm noi tot anul ei cîștigă în două luni de zile. Noi, din legumicultură, anul acesta s-ar putea să scoatem ceva, dar la anul nu se mai știe. Dacă este marfă multă pe piață, atunci prețurile scad și nu scoatem cine știe ce profit. Anul trecut, de exemplu, am scos un profit de 50 de milioane de lei de pe 18 ari, dar acum doi ani am făcut doar 20 de milioane. Nu este o regulă, depinde doar de prețurile de pe piață, așa că nu ne putem face planuri de pe un an pe altul”, a explicat familia Petrache. Cei doi au mai spus că numai folia pentru solarii îi costă șase milioane de lei în fiecare an. Dacă mai pun la socoteală și plățile pentru arat și semănat nu le mai rămîne mare lucru. „Ne omoară scumpetea. Numai aratul costă două milioane de lei, iar semănatul și cu discuitul, alte două milioane. Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Nu era nici așa de multă producție, și cînd ajungeam cu marfa la piață nu mai făceam față”, au mai adăugat ei. Nici cu locurile la tarabele din piață nu le este mai ușor, plus că trebuie să facă față și mafiei țigănești. „Nu încăpem de țigani. Trebuie să te iei la sfadă cu ei sau să le dai bani”, s-a plîns Maria Petrache.

„Trebuie să ai multă bunăvoință”

Satul Dieneț este înțesat cu solare. La unul dintre capetele localității, pe o suprafață imensă, s-a dezvoltat o adevărată pădure de solare, unele de înălțimea unei case. De șapte ani de zile Costel Gheorghiță s-a specializat în legumicultură. S-a lăsat de aviație, unde a lucrat ani de zile ca subofițer și s-a decis să ducă mai departe tradiția familiei sale. Nu s-a lăsat tentat de mirajul străinătății, deși ar fi avut ocazia să plece. A preferat să devină legumicultor, așa cum a fost toată familia lui. De atunci, prosperă pe an ce trece, dar nici nu face altceva în afară de legumicultură. Bărbatul spune că s-a lăsat de meserie în favoarea acestei activități pentru că îi aduce mai multe satisfacții. Pe o suprafață de 50 de ari are cîteva solare, dar și straturi cu ceapă verde și alte legume de sezon. La ora aceasta deja a ieșit pe piață cu ceapă verde și ridichi. în interiorul solarelor este o ordine desăvîrșită. Se vede că omul și-a luat în serios îndeletnicirea și că munca nu îl dezarmează, pentru că straturile au aspect impecabil. „Trebuie să ai foarte multă bunăvoință. Mie îmi place să văd ceva de pe urma mea. Chiar dacă muncesc de dimineața pînă seara, nu simt oboseala cînd văd rezultatele muncii mele”, a spus Costel Gheorghiță. Acesta a preferat să lase confortul de acasă pentru o baracă improvizată de lîngă un solar imens la care lucrează vîrtos împreună cu o mînă de oameni care îl ajută. De la un an la altul se extinde pentru că nu își permite să stea pe loc. Anul acesta a investit aproximativ 200 de milioane de lei din solarii. Cînd vine vorba de profitul pe anul trecut, bărbatul spune că îi ajunge cît să își întrețină familia și să investească anul acesta. De valorificarea legumelor se ocupă soția lui. „Cu cît investiția este mai mare, cu atît cresc și grijile”, a explicat Gheorghiță. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!