Vorbe și ipoteze

Grădina lui Baraba

Mulți creștini știu, probabil, cîte ceva despre personajul biblic căruia i se spune Baraba. Amintim aici ce spune Biblia – cartea sfîntă a creștinătății – cum că mulțimile isterizate (de arhiereii și bătrînii evrei) și manipulate au cerut eliberarea unui tîlhar și condamnarea la moarte a Mântuitorului prin răstignire pe cruce. După mai bine de două milenii de la acele evenimente care au marcat în cel mai înalt grad evoluția umanității și-au făcut și pe la noi apariția parcurile și grădinile publice ca locuri de promenadă și de recreere pentru cetățeni. în secolul trecut au apărut și la Bacău parcuri și alte locuri de agrement. Prin deceniul IV al secolului amintit s-au pus bazele viitorului parc din zona centrală a orașului, care de prin deceniul V – VI se va numi „Parcul Libertății”. Au venit, mai apoi, „emanații” evenimentelor din decembrie 1989 și-au hotărît schimbarea acestei denumiri în cea de „Parcul Cancicov”. Nu se putea o decizie mai proastă. Cum să renunți la denumirea de „Parcul Libertății” (ce bine aduce cu „Statuia Libertății”) și să-i dai numele unui fost finanțist, bogătaș și politician care a avut pentru scurt timp demnitatea de secretar de stat prin anii ’39-’40?! Dar asta a fost dorința emanaților. Este de datoria autorităților actuale să decidă revenirea la denumirea de mai înainte („Parcul Libertății”). Vom trăi și vom vedea dacă nu cumva și actualele foruri ale administrației locale sînt, sau nu, o continuare a emanaților. Băcăuanii își amintesc că în acest parc al orașului era o modernă bază sportivă ce purta denumirea de Dinamo. Tot emanații, la presiunea unor cercuri interesate au hotărît, prin ’92, să distrugă această bază sportivă modernă și multifuncțională pentru a o înlocui cu o construcție foarte costisitoare și de o arhitectură inestetică menită să servească drept sediu pentru Muzeul de Științele Naturii (care oricum avea suficiente spații pentru colecțiile de insectare și ierbare). în timp ce noua construcție se ridica, în jurul ei creșteau, pe o suprafață de cîteva hectare, munțișori de gunoaie și nenumărate bălării. Astfel că în ultimii 10-12 ani în locul unei baze sportive moderne a „izvorît” o clădire extrem de costisitoare și de un aspect inestetic încorporată de bălării și grămezi de gunoi. Practic, acea zonă din „Parcul Libertății” de odinioară a devenit o veritabilă groapă de gunoi în inima orașului. Halal ispravă! De ani buni nimeni n-a catadicsit să găsească o soluție la acest adevărat dezastru ecologic și estetic. Nici muzeografii d-lui Baraba n-au știre de pericolul care paște clădirea-mamut unde urmează să fie mutate ierbarele și insectarele colecționate cu atîta trudă și grijă timp de aproape 50 de ani, clădire care poate fi oricînd invadată de fauna diversă care și-a făcut, probabil, veacul printre munții de gunoaie și flora bălăroasă ce sufocă zona în care se află sediul muzeului. Se pare, însă, că soluția pentru ieșirea din acest uriaș impas vine tot de la personajul biblic: să fie transformat întregul parc (al Libertății sau al lui Cancicov) în grădina botanică. Aceasta înseamnă că la uriașele (și nejustificatele) sume cheltuite din banii publici (pentru distrugerea bazei sportive și construirea clădirii înconjurată de groapa de gunoi a orașului, plină cu bălării) comunitatea să suporte alte cheltuieli pentru ca muzeografii lui Baraba să amenajeze noua grădină botanică. Asta înseamnă ca distinșii argați ai lui Baraba să inscripționeze flora din actualul parc și să amplaseze alți arbuști aduși de prin nu se știe ce alte părți ale țării (sau mapamondului). Atunci să vezi bucurie mare pe capul băcăuanilor care se vor plimba (contra cost) prin grădina lui Baraba!
Nutrim speranța că aceste însemnări vor atrage atenția forurilor diriguitoare ale administrație locale (municipale și județene) pentru a para punerea în operă a unor „idei trăznite”, pe care nu numai copiii inteligenți le emit, ci și unii dintre maturi care încep să dea în mintea copiilor de pe urmă. N-am înțeles de ce timp de mai bine de zece ani celor cu „idei trăznite” nu le-a „trăznit” prin cap ideea să evite nașterea gropii de gunoi a orașului din zona parcului și să planteze pomi, arbuști, flori etc. în acea zonă pentru ca noul sediu al muzeului să se „trezească” într-o grădină (fie și botanică) și nu într-o groapă de gunoi. Să sperăm că stafia personajului biblic ne va părăsi. Cu cît mai curînd, cu atît mai bine! (prof.dr. Miluță BORTĂ)a Bacău parcuri și alte locuri de agrement. Prin deceniul IV al secolului amintit s-au pus bazele viitorul

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!