Țăranilor le crapă măseaua după un stomatolog

în aproape jumătate din comunele județului, cînd le crapă măseaua de durere, țăranii nu au la îndemînă decît leacuri băbești. Și aceasta pentru că în comuna lor și în celelalte din jur nu există un medic stomatolog. Din cele 80 de comune existente, numai în 43 funcționează cabinete dentare. Situația arată că asemenea unități medicale se găsesc exact în localitățile rurale cele mai înstărite. în unele comune, precum Podu Turcului, Oituz, Răcăciuni, Nicolae Bălcescu și Sascut sînt chiar cîte două sau trei cabinete. în schimb, în zonele cele mai sărace pe o întindere de zeci de kilometri nu găsești un stomatolog. Sătenii din Colonești, Motoșeni, Izvorul Berheciului, Glăvănești, Huruiești, Stănișești, Găiceana, Vultureni, comune situate pe binecunoscuta Vale a Plîngerii, trebuie să bată drumul pînă la Podu Turcului pentru a-și trata dantura. Dacă își pot permite să plătească și transportul, și prestația medicală.

Banii ajung pentru 10-20 de plombe

Dar și acolo unde sînt cabinete, țăranii nu sînt de invidiat. Și aceasta pentru că un medic stomatolog aflat în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (așa cum sînt marea majoritate a celor care își desfășoară activitatea în mediul rural) primește de aici sume de-a dreptul derizorii. Pentru cei 148 de medici dentiști care au încheiat contract cu ea, CJAS are pe tot anul 2005 un fond de 16, 948 miliarde lei. Din această sumă, în funcție de gradul profesional, de numărul de ore lucrate și alte criterii stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, medicilor dentiști din rural li s-au repartizat între 70,4 milioane lei și 140 milioane lei pe întregul an. Prin urmare, media pe lună este între 5,9 milioane lei și 11,5 milioane lei. Banii aceștia nu ajung nici pe o măsea. „Fondul se epuizează numai cu urgențele și consultațiile. Te obligă să stai la program șapte ore, dar îți dau bani cît să acoperi o oră de lucru. Pentru tratamente nu mai rămîne nimic. Și acestea sînt și cele mai scumpe. Numai o plombă costă 600.000 lei. Fondurile sînt foarte mici iar prețurile materialelor dentare, prea mari. Acestea au crescut de două, trei ori, iar bugetul nostru nici măcar nu s-a dublat”, ne-a declarat doctorul Sebastian Alberto Dănilă, medic stomatolog la Livezi.

Țăranii pensionari dau două, trei pensii pentru o proteză

Mulți alți medici stomatologi afirmă că fondurile alocate nu au fost actualizate în raport de evoluția prețurilor la aparatură, instrumentar și materiale dentare. Ba, mai mult, ele au scăzut față de anii anteriori. Aceasta o demonstrează faptul că în 2005 sînt cu 5 miliarde lei mai puțin decît în 2004, cînd pentru asistența stomatologică județului Bacău i-au fost repartizate 22 miliarde de lei. Și tot în acest an adulții asigurați nu mai au acces la servicii stomatologice în sistemul asigurărilor de sănătate nici atît cît au avut în 2004. Cei mai afectați sînt bătrînii. Pentru că protezele nu se mai decontează de către Casă în proporție de sută la sută, ci de numai 40 la sută. Prin urmare, bătrînii trebuie să scoată destul de mulți bani din buzunar pentru dantură sau să stea fără ea, dacă nu dispun de resurse financiare. Și în această situație sînt puși foarte mulți vîrstnici de la țară, deoarece tratamentele protetice, servicii de care au ei nevoie cel mai mult, sînt cele mai costisitoare. O proteză acrilică parțială cu 1-7 dinți este tarifată la 3.008.000 lei, o proteză acrilică parțială de peste 7 dinți-3.510.000 lei și o proteză acrilică totală-4.011.000 lei. Din această sumă, pacienții trebuie să suporte 60 la sută, în cazul fericit în care medicul nu a terminat încă plafonul. Chiar și așa, pentru un țăran pensionar 60 la sută din 4 milioane lei înseamnă de două ori și ceva pensia lui. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!