Curtea Constituțională a fost „bătută” de instanțele băcăuane

Administrator

După ce nu mai puțin de doi ani s-a luptat pentru a-și dobîndi dreptul la concediu și indemnizație de creștere a copilului pînă la împlinirea vîrstei de doi, un fost cadru militar a pierdut la instanțele judecătorești din Bacău, deși însăși Curtea Constituțională a României i-a dat cîștig de cauză. în data de 9.09.2002, Gabriel Hulea, maistru militar la UM 01639 Bacău pînă în iunie 2004, cînd unitatea se desființează, solicită conducerii acesteia acordarea concediului pentru a avea grijă de băiatul care i se născuse în 17 decembrie 2001. Inițial, conducerea unității militare amintite îi respinge cererea. „După vreo două luni și jumătate, însă, a venit la Bacău comandantul de la Iași care a spus că am dreptul și astfel am intrat în concediu”, declară Gabriel Hulea. La vreo trei săptămîni, însă, bărbatul este chemat la lucru, conducerea unității militare invocînd faptul că „în Armată se aplică Legea 80/1995, și nu Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii”, care dă dreptul și tatălui la concediu de creștere a copilului”. în speță, conducerea UM 01639 s-a prevalat de articolul 15, alineatul 1, al Legii 80/1995, care precizează că numai „Femeile, cadre militare, în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și la concediu pentru îngrijirea copilului”.

Curtea Constituțională îi dă dreptate militarului

Considerînd că acest articol este discriminatoriu, Gabriel Hulea apelează la toate forurile competente pentru a i se da dreptate. S-a judecat chiar la Tribunalul Bacău, care i-a respins acțiunea în 16 ianuarie 2004. Dar nu se dă bătut. Imediat face recurs la Curtea de Apel Bacău împotriva hotărîrii Tribunalului. în cele din urmă ajunge și la Curtea Constituțională. în 10 februarie 2005, prin Decizia nr. 90, Curtea Constituțională „Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.15, alin.1, din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Gabriel Hulea în Dosarul nr.4089/2004 al Curții de Apel Bacău-Secția civilă”. în aceeași Decizie se menționează că „în calitate de asigurați, cadrele militare în activitate nu se deosebesc de celelalte categorii, astfel că instituirea tratamentului juridic diferențiat, care îi privează pe aceștia de beneficiul unei forme de asigurare socială prevăzute de lege pentru toate persoanele asigurate apare ca fiind discriminatorie”. De asemenea, Curtea Constituțională stabilește că Decizia 90/10.02.2005 este „definitivă și general obligatorie”, ceea ce înseamnă că de soluția pronunțată de ea vor ține cont toate instanțele care vor judeca spețe similare. Mai mult decît atît, încă din decembrie 2003, într-o speță similară, în Adresa nr.DL 4463/3.12.2003, generalul de brigadă Floarea Șerban, șeful Direcției Relații cu Parlamentul și Armonizare Legislativă din cadrul Ministerului Apărării Naționale, menționează că „prevederile art.15, din Legea nr.139/1999 (privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar-n.n.) trebuie înțelese în sensul că dreptul la concediu pentru îngrijirea copilului îl au cadrele militare, femei sau bărbați, fără discriminare”. în aceeași adresă se precizează că decizia legiuitorului de a da „dreptul la concediu parental doar cadrelor militare femei este discriminatorie și incorectă: prevederea este o măsură de protecție, dar nu în folosul mamei, ci al copilului, față de care ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri”. Același general de brigadă, în Avizul nr.DL 4103/10.11.2003, evidențiază că, potrivit Constituției României, cetățenii sînt egali în fața legii, fără privilegii și discriminări, și că „interpretarea art.15 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare trebuie făcută în același spirit și nu în mod restrictiv, doar pentru femei, cadre militare în activitate”.

Judecat după o lege civilă

în pofida acestor puncte de vedere care vin din partea celor mai autorizate instituții, inclusiv a Ministerului Apărării Naționale, instanțele din Bacău resping ca nefondată acțiunea judecătorească a lui Gabriel Hulea. Deși în 16.03.2005 Curtea Constituțională i-a înaintat Curții de Apel Bacău Decizia 90/10.02.2005. „Am aflat în urma hotărîrii Curții de Apel Bacău că nu pot beneficia de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului deoarece, stupoare!, nu am contribuit, respectiv nu am plătit contribuția de asigurări sociale, la Casa Județeană de Pensii, și ca atare nu am stagiul de cotizare necesar. Dar un cadru militar plătește contribuția la Casa de Asigurări Sociale a Armatei. Deci nu aveam cum să contribui la Casa Județeană de Pensii. La instanța de fond (Tribunalul Bacău-n.n.) eu m-am adresat Casei Județene tocmai în acest sens, adică pentru a demonstra că nu ea avea această obligație față de mine, ci Ministerul Apărării Naționale”, declară Gabriel Hulea. Cu toate acestea în motivarea Deciziei civile nr.402/13.04.2005 a Curții de Apel Bacău se scrie că „recurentul nu putea beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de doi ani, neîndeplinind condițiile de stagiu de cotizare prevăzute de Legea 19/2000”. Or, Legea 19/2000 se referă la sistemul public de pensii, și nu la sistemul de pensii militare. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.