Pentru doctorița Ileana Tudoran, medicul șef al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, sărbătoarea „Sfinților âmpărați Constantin și Elena” este o zi obișnuită, deși, cel puțin la prima vedere, astăzi și ea ar trebui să-și marcheze onomastica. De ce, totuși, nu o face? „încă din copilărie am avut curiozitatea să aflu originea numelui meu, care se spune că este pur românesc. Ei bine, nu este așa! Am descoperit că, de fapt, Ileana este varianta ebraică a numelui biblic Ilana. Elena este de sorginte greacă, așa că nu există nici o legătură între acesta și Ileana. Eu, una, nu consider că sînt Elena, dar dacă îmi urează cineva «La mulți ani!» nu mă supăr. Mamei i-a plăcut acest nume, deși eu sînt născută în 7 ianuarie, de Sfîntul Ioan Botezătorul”, declară doctorița Tudoran.
Cînd era copil, prenumele i-a adus multe necazuri. Colegii de școală și copiii de joacă o tachinau cu tot felul de cîntece, la modă, la vremea respectivă: „Hai Ileană la poiană” ori „Ilenuță, tractoristă”, deși numai tatălui îi permitea să o strige „Ilenuța”. Dar prenumele i-a provocat și încîntare. „în clasele I-IV aveam un coleg de bancă foarte obraznic. Eu, însă, reușeam să-l cumințesc, pentru că de fiecare dată îl bumbăceam. De «Constantin și Elena», ca să scape de bătaie, îmi aducea cîte un buchet de flori. Apoi, pînă la o anumită vîrstă toată lumea mă striga Ileana Cosînzeana și eu am avut convingerea că așa mă cheamă. Abia cînd m-am dus prima dată la grădiniță mi-am dat seama că numele meu este numai de Ileana”. (Elena ȚINTARU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.