Jurnalul unui outsider

Bogăția nu-i un viciu!
Ioan Neacșu

Declarațiile de avere ale parlamentarilor și ale altor demnitari au stîrnit un val de indignare, alimentat de o presă care face din orice banalitate o știre senzațională. Demonizarea bogăției este de cea mai clară factură comunistă, dar cei ce comentează „averile aleșilor” nici nu-și dau seama ce fac. Nu-i deloc o virtute să fii sărac, este mai degrabă o dovadă de ineficiență, ca să nu zic incompetență. Un parlamentar care cîștigă 22 de milioane lei pe lună, deci mai puțin decît un profesor din Ungaria, nu are cu ce se lăuda. Soția domnului deputat Valeriu Gheorghe are la bancă 200 de milioane, adică echivalentul a două salarii lunare ale unui director de la cea mai hulită întreprindere din Bacău! Demnitarii noștri se mai duc prin străinătate, mai văd cum trăiesc colegii lor din alte țări și pe bună dreptate ar trebui să fie nemulțumiți. Să ai o casă de reședință, una de serviciu, una la mare și una la munte nu-i chiar un lux, dar nici unul dintre aleșii băcăuanilor nu se poate lăuda cu așa ceva. Să conduci o mașină care nu se înscrie în categoria „rable” iar nu mi se pare un lux exagerat. Scandalul declarațiilor de avere apare pe fondul sărăciei majorității românilor; comparația fiecare o face cu sărăcia lui, nu cu traiul normal din Europa. Sensul acestor declarații nu este demonizarea bogăției, ci monitorizarea felului în care aleșii românilor se feresc de cîștiguri ilicite. Problema apare abia atunci cînd diferența de avere dintre cea declarată la începutul mandatului și cea rezultată la sfîrșitul lui este mult mai mare decît cîștigul legal din această perioadă. Atunci cînd un secretar de primărie adună o avere de multe ori mai mare decît salariul său, prezumția de avere licită, pe care o invocă toți cei care se simt cu musca pe căciulă, cade. Atunci cînd un primar țipă sus și tare că el acționează legal, nu moral, iar cînd este întrebat cum a făcut avere spune, cinic, privindu-l în ochi pe interlocutor, că a găsit un sac cu bani pe șanț, primarul respectiv nu mai beneficiază de nici o prezumție și trebuie anchetat de PNA. Problema noastră nu este bogăția. O țară este cu atît mai bogată cu cît are mai mulți oameni bogați. Problema noastră este hoția, este corupția generalizată, care duce la îmbogățirea ilicită a unor hoți în dauna milioanelor de oameni cinstiți. Pentru ca pacea socială să coboare peste România, ar trebui nu declarații de avere, ci declarații de proveniență a acestora. Oamenii cinstiți sînt indignați nu de faptul că mulți români s-au îmbogățit, ci de faptul că hoți notorii, care chiar se mîndresc cu această calitate, sînt tratați ca și cum ar fi oameni cinstiți de o justiție cel puțin oarbă…
Declarațiile de avere au stîrnit controverse și în Parlament. Înverșunarea cu care senatorii au vrut să modifice aceste declarații, făcîndu-le vagi și ineficiente, mă face să cred că aveau ceva de ascuns. Probabil nu doar cele cîteva milioane depuse la bancă, sau două-trei hectare moștenire de la bunici pe cine știe ce coclauri îi îngrijorează pe demnitari, probabil prezumția de corectitudine în declarații pe care am aplicat-o eu în acest comentariu nu se susține. Oricum, a-l condamna pe cineva că este bogat mi se pare o foarte mare prostie, împotriva tuturor valorilor pe care le împărtășim de cincisprezece ani. Dac-ar fi să condamnăm pe cineva, aceia sînt Poliția și Justiția, care au datoria să confiște averile dobîndite ilicit și să-i bage pe hoți la pușcărie. Scurt, fără chichițe juridice, fără văicăreli și justificări.
O avere dobîndită prin înșelăciune este nocivă deoarece îl descurajează pe omul cinstit; el trage concluzia falsă că doar furînd te poți îmbogăți. O avere dobîndită cinstit, dimpotrivă, stimulează omul arătîndu-i că și el poate deveni bogat dacă muncește. Mai mult decît de bani, infrastructură, industrie și agricultură moderne, societatea românească are nevoie acum de o infuzie masivă de moralitate. e cineva, aceia sînt Poliția și Justiția, care au datoria să confiște averile dobîndite ilicit și să-i bage pe h

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!