Liberalism și modernitate

* Partidul Național Liberal – 130 de ani de existență

ânțelepciunea, dinamismul, inventivitatea și inițiativa au fost și sînt tot atîția factori demonstrați de poporul român în evenimentele majore ale istoriei sale, așa cum au fost: Unirea Principatelor Române din 1859; independența absolută de stat de la 1877; reîntregirea statal-națională din 1918, ca și revolta populară din 1989 prin înlăturarea regimului dictatorial comunist și crearea premiselor privind integrarea în Uniunea Europeană. în toate aceste momente istorice baza înfăptuirilor au constituit-o forțele largi populare orientate, îndrumate și impulsionate de elitele societății românești. Astfel de elite s-au format dintre corifeii intelectualității române, ai oamenilor de spirit cu clar-viziune și persuasiune politică, exponenți ai diferitelor grupări sociale de-a lungul întregii evoluții multiseculare.
Subliniind necesitatea încheierii procesului de făurire a statului național unitar român, Bogdan Petriceicu Hașdeu observa că „…cestiunea nu ne va preocupa în acest stadiu de înaltă politică Unirea cea Mică, realizată deja între ambele țărmuri ale Milcovului, ci Unirea cea Mare, care trebuie realizată de-acuma înainte între toate pîraiele ce trebuie să se verse în oceanul românesc…”. Perspectiva aceasta vizionară a caracterizat activitatea tuturor grupărilor și formațiunior politice românești, cu precădere a celor ce se vor fi conturat în preajma luptei pentru independența națională – partidele politice.
Noțiunea de partid politic se conferă acelei grupări de oameni uniți prin comunitatea concepțiilor politice-ideologice, a intereselor sociale, partea cea mai activă și cea mai organizată a unor categorii sociale. Printre cele dintîi partide politice românești se numără Partidul Conservator din 1866, format din o parte a moșierimii participantă la „monstruoasa coaliție” privind înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Acest partid și-a desfășurat activitatea pînă la marea reformă agrară din 1921, promovată și aplicată de liberali.
încă de la 1848 și apoi în contextul luptei pentru Unire s-au conturat ideile liberale, care se amplifică odată cu instaurarea regimului monarhic și consolidarea națiunii române, cînd Constituția României din 1866 punea accentul pe libertatea individului, garantarea proprietății private, libera circulație a bunurilor, independența națională, libertatea de exprimare etc.
Pe baza înțelegerii din 1867, de la Hotelul „Concordia” – București, dintre grupările liberalilor radicali și moderați s-au constituit prima alianță liberală condusă de Ion C. Brătianu și primul guvern de coaliție liberală, care-și propunea abolirea sărăciei și suferinței. Liberalii radicali erau adepții unor transformări economico-sociale-politice prin adoptarea de măsuri revoluționare și promovarea unei politici intransigente, în timp ce liberalii moderați erau exponenții transformărilor lente, prin reforme, fără zguduiri și trepidații spontane.
La 24 mai 1875, adică acum 130 de ani, fuziunea radicalilor cu moderații a realizat Coaliția grupărilor Liberale, cunoscută în istorie sub numele de „Coaliția de la Mazar-Pașa” (după numele musulman al englezului Lakeman, la hotelul căruia a avut loc prima consfătuire), punîndu-se bazele Partidului Liberal. întrucît la acea dată (și ulterior), Partidul Liberal s-a confundat cu procesul ireversibil al consolidării națiunii române, îndeosebi după obținerea independenței absolute de stat din 9 – 10 mai 1877, partidul s-a denumit Partidul Național Liberal.
Ctitorii Partidului Național Liberal pot fi socotiți pe drept cuvînt: Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza (domnitorul din perioada 1859-1866), Vasile Alecsandri (din Moldova), Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti, Vasile Boerescu, Nicolae Fleva (din Muntenia) etc.
La Bacău, printre cei dintîi liberali se pot număra: Radu Porumbaru – primul director al Fabricii de Hîrtie „Letea”, înființată cu capital brătienist în 1885; Mircea Th.Cancicov – avocat-deputat-ministru de finanțe – modernizatorul orașului Bacău; Criste Cristoveanu, Leonida Dumitrescu, Mircea Costinescu, Eduard Racoviță etc.
De numele și activitatea unor liberali este legat procesul de industrializare a zonei Bacăului. Astfel, Mihail Kogălniceanu a contribuit indirect prin arendarea, apoi vînzarea Fabricii de Pături de la Tg. Neamț colonelului Eugeniu Alcaz, care a transferat-o la Buhuși, unde a avut o locație corespunzătoare, reușind ca mostre de postavuri buhușene să fi fost expuse și la Expoziția Internațională de la Paris din 1889. La Sascut, tot la inițiativa liberală, a luat ființă, în aceeași perioadă, Fabrica de Zahăr, devenită competitivă în prelucrarea sfeclei din zonă.
în 1885, sub îndrumarea nemijlocită a lui Ionel I.C. Brătianu, tînăr absolvent al Facultății de Mine, Poduri și Șosele din Paris și la sugestia marelui arhitect Anghel Saligny s-a construit linia de cale ferată Bacău – Buhuși – Piatra Neamț. Cu acea ocazie, Ionel Brătianu a avut și o relație sentimentală cu prințesa Maria Moruzi (văduva fiului cel mai mare al lui Alexandru Ioan Cuza), din care relație a rezultat, în 1898, unicul fiu, Gheorghe Brătianu – distins liberal și reputat istoric, al doilea după Nicolae Iorga.
Legislația liberală din deceniul al IX-lea al secolului a XIX-lea și îndeosebi legile privind încurajarea industriei naționale sub dictonul „Prin noi înșine”, a stimulat dezvoltarea economică a României, admițînd totodată și penetrarea capitalului străin. Conducători încercați: Brătieniștii (Ionel, Vintilă, Dinu), Gheorghe I. Brătianu, I.Gh. Duca, Spiru Haret, Dimitrie Sturza, Constantin Angelescu, P.S. Aurelian, Gheorghe Manolescu-Strunga, Vasile Gh. Morțun etc. au contribuit la progresul societății românești, chiar dacă în evoluția sa P.N.L a mai înregistrat și unele sincope scizioniste, caracteristice vieții politice.
La 130 de ani de existență a P.N.L., acesta se află într-o coaliție eterogenă, depunînd eforturi pentru scurtarea perioadei de tranziție, cu posibilități de coagulare a forțelor politice de dreapta pentru amplificarea puterii, care să conducă nemijlocit la reocuparea locului ce-i revine de drept României în rîndurile țărilor europene civilizate. Așa cum de-a lungul evoluției sale liberalismul românesc și-a demonstrat tăria și eficiența, tot la fel, în această perioadă P.N.L. și coaliția „Dreptate și Adevăr” își vor redimensiona tactica și echilibrul, spre binele poporului român.

prof.dr. Jean CIUTĂcare-și propunea abolirea sărăciei și suferinței. Liberalii radicali erau adepții

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!