Sinaxar ortodox: A treia aflare a cinstitului cap al Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Grigorie al VII-lea

Pilde din viața sfinților: Un călugăr a mers într-o zi la rîu să ia apă și a văzut acolo o femeie, care spăla cămăși în pîrîu. Prin lucrarea diavolului, călugărul a căzut cu ea în păcatul desfrînării. După săvîrșirea păcatului, el a luat apă în vas și a plecat înapoi spre chilie. Diavolul însă, dorind să-l arunce pe bietul călugăr în deznădeje, îi aducea în minte gînduri rele și-i zicea așa: „O, ticălosule, pentru ce mai mergi tu acum la chilia ta, după ce ai făcut un păcat atît de mare și ai mîniat pe Dumnezeu, încît nu mai este nici o nădejde de mîntuirea ta! Mai bine, de acum înainte du-te în lume”. Călugărul a cunoscut că aceste gînduri sînt sfaturi ale vrăjmașului, care vrea, pînă la sfîrșit, să-l înșele și să-l piardă pe om. Și a zis către aceste gînduri: „De unde ați venit voi la mine, ca să mă îndemnați să deznădăjduiesc și să mă duc în lume ? Nu vă ascult, nici nu voi face după sfatul vostru. Și. chiar dacă am greșit, există pocăința și milostivirea lui Dumnezeu.” Cu acestea în minte, călugărul a mers la chilia lui, a stat în liniște, rugîndu-se lui Dumnezeu și păzindu-și rînduiala nesmintită, după obiceiul său, rugîndu-se lui Dumnezeu, cu lacrimi, cu plîngere și cu suspine pentru iertarea păcatului său. Dumnezeu a văzut pocăința lui și a descoperit-o unui părinte bătrîn, ce era aproape cu chilia de dînsul, căruia i-a spus: „Fratele a căzut și iar s- a ridicat și, îmbărbătîndu-se, a biruit”. Iar bătrînul, cînd a înțeles aceasta, a mers la călugărul ce căzuse în păcat și l-a întrebat: „Fiule, cum petreci ?” Iar acela i-a răspuns: „Bine, cu rugăciunile tale”. Zis-a lui bătrînul: „Nu ți s-a întîmplat ție ceva, vreo ispită oarecare, în aceste zile ?” I-a răspuns călugărul: „Nu, părinte”. Zis-a lui bătrînul: „Fiule, nu tăinui de mine ceea ce ți s-a întîmplat, că Dumnezeu mi-a arătat, că ai căzut, dar, ridicîndu-te, ai biruit”. Atunci, călugărul i-a spus toată întîmplarea, precum s-a petrecut. Iar bătrînul i-a zis: „Cu adevărat, socotința și priceperea ta, fiule, au risipit și au surpat puterea vrăjmașului”. Apoi, a mers bătrînul la chilia sa, iar fratele a petrecut în pocăință toate zilele vieții sale. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!