Leul greu dă alarma printre economiști și finanțiști

Administrator

Intrarea în circulație a leului nou, de la 1 iulie, agită încă de acum apele peste tot. De la omul de rînd la magnat, de la casierul din supermarket la directorul economic al unei mari societăți comerciale, toți își pun, în felul lor, problema denominării monedei naționale. Unii cu privire la banalul preț afișat de vînzători și la restul pe care ar trebui să-l încaseze, alții cu ochii pe situațiile contabile, pe facturi și bilanțuri. Nici acționarii societăților comerciale n-au scăpat de griji, pentru că trebuie să hotărască, tot pînă la 1 iulie, cum vor „traduce” capitalul social de care dispun în moneda nouă. Pentru că împărțirea la 10.000, la care obligă denominarea, nu dă întotdeauna rezultate rotunde, ci cu zecimale. Cifra trebuie, astfel, rotunjită. Cum: în plus sau în minus? O dilemă la care finanțiștii încearcă să răspundă din timp, mai ales că primele adunări generale ale acționarilor pentru stabilirea capitalului social în leul nou (RON) au și fost anunțate. O armată de economiști a fost pusă, astfel, în mișcare.

„Operațiunea de denominare a monedei naționale – am aflat de la purtătorul de cuvînt al Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău, Maricel Radu – NU reprezintă o operațiune de reevaluare a elementelor bilanțiere, valoarea intrinsecă ramînînd neschimbată, modificîndu-se doar valoarea nominală a monedei de raportare, în sensul reducerii acesteia (10.000 de lei vechi egal 1 leu nou). Raportările contabile semestriale la data de 30 iunie 2005 se întocmesc în lei vechi. La 1 iulie, însă, persoanele juridice realizează conversia în lei noi a soldurilor inițiale, a rulajelor și soldurilor finale cuprinse în balanța de verificare la 30 iunie 2005”. Operațiunea de conversie se efectuează fie prin rotunjirea sumelor la ordinul sutelor (în plus pentru valori mai mari de 50 inclusiv, respectiv în minus pentru valori mai mici de 50, urmată de împărțirea la 10.000 a sumelor astfel rezultate), fie prin împărțirea sumelor la 10.000 urmată de rotunjirea zecimalelor sumelor astfel obținute la a doua zecimală (banul), prin adaos sau lipsă, astfel: suma rezultată în urma împărțirii care depășește 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeste la 0,01 lei noi, iar suma mai mică de 0,0050 lei noi se rotunjește la zero lei noi. „Operațiunea de conversie – a precizat Maricel Radu – se realizează și pentru soldurile cuprinse în balanțele de verificare a conturilor analitice, urmărindu-se concordanța între valorile înscrise în contul sintetic și cele înscrise în conturile analitice”.
Diferențele din conversie se vor înregistra în contul 473 „Decontări din operații în curs de clarificare”. La 31 decembrie 2005, eventualul sold al contului 473 se trece la cheltuieli sau venituri, respectiv în conturile 658 „Alte cheltuieli de exploatare” sau 758 „Alte venituri din exploatare”, după caz.

Ce se întîmplă cu mijloacele fixe, stocurile și terții

Operațiunea de conversie nu afectează modul de calcul al amortizării, durata de funcționare a mijloacelor fixe și cotele de amortizare. De asemenea, conversia valorii stocurilor se va realiza asupra valorilor înregistrate în contabilitate, valori determinate în conformitate cu metodele de conducere a contabilității analitice a bunurilor, metodele de determinare a costurilor stocurilor, de condițiile specifice ale activității desfășurate. În cazul elementelor ale căror valori provin din mai multe componente de calcul, conversia se face fie asupra valorilor rezultante, fie și a componentelor avute în vedere la determinarea acestora, în funcție de necesități. La fel, creanțele și datoriile față de terți convertite sînt supuse verificării interne și pot face obiectul confirmării sau informării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de clienți și alți debitori, în vederea punerii de acord a sumelor rezultate.

Salariile și facturile îmbracă blana leului nou

Datoriile privind salariile înregistrate la 30 iunie în lei vechi se vor achita în perioadele următoare în lei noi. „Privind conturile de debitori – spune purtătorul de cuvînt al DGFP – se va realiza conversia soldurilor inițiale, a rulajelor și a soldurilor finale cuprinse în balanța de verificare la 30 iunie 2005. În cazul facturilor și al altor documente emise în lei vechi anterior acestei date și primite după 1 iulie, valorile înscrise vor fi convertite în lei noi, în această situație putîndu-se efectua confirmări de solduri, după caz”. Cît privește capitolul „cheltuieli și venituri”, soldurile inițiale, rulajele și soldurile finale cuprinse în balanța cheltuielilor și veniturilor la 30 iunie 2005 vor fi convertite în lei noi la 1 iulie. De la 1 iulie, persoanelor prevăzute în Legea contabilității vor întocmi situațiile financiare numai în moneda nouă.
Asupra problemei capitalului social al societăților comerciale vom reveni în numărul de mîine al ziarului. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.