O vorbă din popor spune că „meseria este brățară de aur”. Numai că tinerii care învață acum meserie la școlile de arte și meserii nu mai dovedesc mare tragere de inimă pentru ceea ce învață pe băncile școlii. Așa se face că mulți abandonează „cursa”, mult mai tentante fiind pentru ei oportunitățile străinătății. Majoritatea celor care „rămîn pe poziție” se duc la ore în virtutea inerției sau, mai degrabă, pentru alocație sau banii de liceu. Și asta și datorită faptului că șansele de a-și găsi de lucru conform pregătirii pe care o dobîndesc sînt din ce în ce mai limitate.
Maria Nedelcu, directorul Grupului Școlar Agricol Hemeiuși, spune că, potrivit monitorizărilor anilor din urmă, doar jumătate dintre absolvenții școlii de arte și meserii s-au angajat în domeniul în care au fost pregătiți. Restul s-au îndreptat către alte meserii sau au plecat să muncească în străinătate.
Maria Nedelcu recunoaște și faptul că nici nu există o colaborare între școală și agenții economici care ar putea îngloba forța de muncă aflată acum pe băncile școlii. Școala de arte și meserii are trei profile: lucrători în mecanică de motoare, lucrători în mecanică agricolă și lucrători în gospodărirea agroturistică. „Elevii nu mai doresc să vină la profilul de mecanică agricolă. Totul cred că pleacă de la părinții lor, care își sfătuiesc copiii să își găsească o altă linie în viață decît au avut-o ei. Mulți dintre cei care se înscriu la acest profil abandonează școala. Din 25 de copii înscriși în anul întîi, au mai rămas doar 16, și doar 11 dintre ei s-au înscris pentru clasa a XI-a. Cred că o bursă din partea statului i-ar stimula pe elevii care se înscriu la meseriile agricole. Această problemă s-a pus în Asociația Liceelor Agricole pe Moldova, anul trecut”, a spus Nedelcu. Nici profilul de gospodărire agroturistică, unicul de acest gen din județ, nu li se pare mai tentant tinerilor, drept pentru care din 25 de elevi înscriși la început de an au mai rămas doar 17.
Excepții puține
Alina Stan este elevă în clasa a X-a la profilul de mecanică agricolă, profil impropriu pentru o fată, dar acest lucru nu o deranjează. Alina nu aspiră să repare utilaje pentru agricultură ci merge pe principiul că va termina mai întîi școala și, apoi, va vedea ea ce va face. „După ce termin școala am să îmi caut un loc de muncă. Mi-ar plăcea să fiu vînzătoare, dar nu într-un bar”, a spus Alina. Fata se va înscrie în clasa a XI-a la clasa de mecanici auto, dar nici acest profil nu îi oferă ei, ca fată, perspective grozave. De fapt, Alina este motivată de banii de liceu de care ține cu dinții. „Nu are absențe și este foarte conștiincioasă. Cred că mai bine pentru ea ar fi să facă o recalificare după ce va termina școala”, a sugerat directorul Nedelcu. Alina a rămas singura fată într-o clasă de băieți, după ce două colege au abandonat școala. „Eu le-am spus la fete să nu renunțe la școală, dar ele nu au vrut să asculte”, a spus Alina.
Dintre cei care nu au renunțat, încă, la școală, unii chiar vor să își valorifice meseria pentru care sînt pregătiți. Vasile Sfichi este elev în clasa a X-a la profilul de mecanici auto și visează să își facă o firmă în acest domeniu. „Fac școala asta în primul rînd ca să mă descurc pentru mine și ca să lucrez la un service auto. Unde fac eu practică acum, un mecanic auto ia un salariu de patru sau cinci milioane de lei. Fără școală nu te primește nimeni, nicăieri, nici măcar la oi. Dacă vrei, nu se poate să nu găsești un loc de muncă”, a conchis Vasile Sfichi. Nu este de acord cu acei colegi care renunță la școală ca să plece în străinătate, și este de părere că, mai tîrziu, le va părea rău. „Doar în cazul în care nu îmi găsesc un loc de muncă aici am să plec la muncă în străinătate”, a decis Vasile. (Bianca TOMESCU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.