Pași siguri spre sfîrșitul unui sistem falimentar

începutul sfîrșitului

• pentru prima dată de cînd s-a înființat, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate nu reușește să acopere cheltuielile din sumele colectate de la contribuabili n reprezentanții Casei susțin că aceasta este consecința scăderii drastice a numărului contribuabililor și a transferării la Finanțe a colectării contribuției de asigurări de sănătate n deficitul va avea efecte negative asupra întregii rețele sanitare n asigurările private sînt o alternativă demnă de luat în seamă

Din 1997 încoace, de cînd ființează, pentru prima dată Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) nu reușește să acopere cheltuielile din veniturile realizate. „Pe primele patru luni din acest an s-au consumat 525 miliarde lei și s-au colectat la bugetul asigurărilor de sănătate numai 503 miliarde lei. Pînă acum nu s-a mai întîmplat niciodată acest lucru. Totdeauna noi am înregistrat un excedent mai mare sau mai mic. Pînă în 2003 rămîneau necheltuite și cîte 200 miliarde lei. încet, încet sumele colectate au scăzut din ce în ce mai mult. Dacă în 2002 adunam de la contribuabili 46 milioane euro, în 2004 am strîns numai 34 milioane euro, astfel că acum ne înscriem cu deficit”, afirmă Dan Stoica, director cu relații contractuale la CJAS. Accentuarea deficitului, lucru care este de așteptat, se va resimți în întreaga rețea sanitară. Cele 22 miliarde de lei reprezintă aproape fondul care în acest an trebuie alocat asistenței stomatologice. Apoi, și așa bugetul repartizat CJAS pe acest an nu ajunge decît pînă în toamnă, pentru a acoperi strictul necesar pe tot anul fiind nevoie de încă 349 miliarde lei (pe lîngă cele 1.219 miliarde lei, alocate inițial). Din cele 349 miliarde lei, numai pentru spitale trebuie alocate 140 miliarde lei. Altfel, din octombrie spitalele nu vor avea bani nici pentru salarii. Cît privește farmaciile, marea majoritate dintre ele au epuizat deja plafonul pe întreg anul 2005. Nu mai vorbim de faptul că ele au de recuperat de la CJAS încă de anul trecut 71 miliarde lei, bani care ar trebui plătiți tot din bugetul pe 2005. Dacă ritmul colectării la bugetul asigurărilor de sănătate se va menține la nivelul actual, deficitul va fi din ce în ce mai mare, pentru că, firesc, cheltuielile nu stau pe loc. Deocamdată, gaura este acoperită din bugetul la nivelul întregii țări. Ce se va întîmpla însă cînd nici acesta nu va mai fi suficient?

Doar o treime din pacienți contribuie la bugetul sănătății

Situația dramatică în care s-a ajuns, respectiv scăderea îngrijorătoare a sumelor strînse la bugetul de sănătate încît acestea nu mai ajung pentru plata tuturor cheltuielilor cu serviciile medicale are drept cauză, în primul rînd, exceptarea de la plata contribuției, începînd cu 2003, a unor însemnate categorii de populație. Din cei aproape 630.000 de pacienți înscriși pe lista celor 304 medici de familie, cîți sînt în județ, numai 293.474 pot fi considerați ca plătitori ai asigurării de sănătate. Dar și dintre aceștia doar o parte achită efectiv contribuția. Astfel, în județul Bacău la fondul asigurărilor de sănătate participă 239.638 de locuitori, din care 218.722 sînt salariați, 3.073-agricultori, 3.341-în asociații familiale, 10.140-fără venituri, dar depun contribuția direct la CJAS, iar 4.362 sînt din alte categorii sociale. Deși nu contribuie la fond, sînt incluși în rîndul plătitorilor și 31.660 locuitori care sînt încadrați în grupa coasiguraților, precum și alți 22.176, care au drept de ajutor social. Se poate spune, așadar, că aproape 400.000 de persoane din cele aflate în evidența medicilor de familie nu dau nici un leu la asigurările de sănătate. De doi ani pensionarii nu mai plătesc contribuția, iar pentru șomeri și persoanele îndreptățite la ajutor social, Ministerul Muncii nu mai virează la bugetul asigurărilor de sănătate suma corespunzătoare numărului acestora.

Marii datornici nu mai știu de frica nimănui

Reprezentantul CJAS susține că fenomenul este efectul și al transferării de la aceasta la Ministerul de Finanțe a colectării contribuției de asigurări de sănătate. „Scoaterea colectării de la noi a dus la ruperea legăturii între asigurator și asigurat. Și apoi pentru Finanțe prioritatea numărul unu nu este bugetul de sănătate, pe cînd noi am fi urmărit aceasta insistent. Noi recurgeam la mai multe soluții pentru a-l determina pe agentul economic să plătească. Acum el nu mai simte răspunderea față de Casa de Sănătate. Pentru aceasta și rețeaua sanitară, transferul colectării la Finanțe are evident efecte negative. Noi am înaintat Ministerului Sănătății și în scris poziția noastră vizavi de această problemă”, a mai spus Dan Stoica. în 2003 restanța la bugetul asigurărilor de sănătate a unui număr de 16 mari agenți economici din județ era de 240,6 miliarde lei. în 2004 aceștia au acumulat încă 118 miliarde lei datorii. La sfîrșitul anului trecut, Elbac, de exemplu, avea de achitat 34 miliarde lei. Numai în primele patru luni din acest an ea a mai adăugat la această sumă restantă 1,8 miliarde lei. „Dacă nu se iau măsuri rapide pentru sporirea sumelor colectate și creșterea numărului contribuabililor, și în județul Bacău sistemul sanitar va intra în criză”, a conchis reprezentantul CJAS Bacău. (Elena ȚINTARU)

pe raster

Asigurările private, singura soluție

De multă vreme se vehiculează ideea asigurărilor de sănătate în
sistem privat, însă pînă acum acestea nu s-au concretizat. Apariția
caselor de sănătate private sau firme de asigurări la sănătate
private ar spori concurența în sistemul sanitar, pentru că unitățile
medicale vor fi nevoite să ofere un serviciu medical net superior
celui existent în prezent pentru a-și atrage clienți. Odată cu apariția
asigurărilor de sănătate private, orice unitate publică sau privată,
autorizată să presteze servicii medicale poate încheia contracte cu
societățile de asigurări private. Firmele de asigurări private de
sănătate vor putea să își înființeze cabinete medicale, spitale,
farmacii și alte unități de servicii medicale. Ele vor putea să își
aleagă furnizorii de servicii medicale după bunul lor plac, iar la fel
va putea opta și persoana asigurată. Apariția unei legi în acest sens va aduce în sistemul sanitar concurența, pentru că fiecare unitate medicală va trebui să ofere condiții hoteliere, dotare, personal medical și cadre medicale medii cît mai instruite și mai comuncative pentru a-și atrage încrederea bolnavilor.
Asigurarea privată nu va fi însă un beneficiu pentru toți oamenii. La asigurările private de sănătate poate cotiza oricine, dar sărmanii vor trebui să se mulțumească tot cu ceea ce le oferă în prezent statul, pentru că fără bani nu vor avea acces la sistemul privat. Cozile din farmacii, pentru analize, fonduri mici pentru medicamentele gratuite și compensate, mîncare insuficientă și de proastă calitate pe patul de spital, saloane arhipline și colegi pe patul de suferință, vor rămîne la fel pentru sărmani. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!