Zilele devoratorului de crize

Ștefan RADU

A devenit un fel de truism enervant să-l categorisești pe dl Traian Băsescu drept „un politician atipic”. S-au dus vremurile cînd emanatul Revoluției, Ion Iliescu, era garantul „liniștii” în țară. O liniște de pe urma căreia ne țiuie timpanele sparte la mineriade. O liniște care a asigurat condițiile perfecte pentru devalizarea economiei naționale de către cei care s-au ridicat la umbra „săracului și cinstitului” președinte școlit în URSS. Liniștea asta care a acoperit vreme de 15 ani România ca un giulgiu este pe cale să fie fărîmată de intempastivul președinte Băsescu. Stilul său politic – dacă se poate vorbi despre un stil! – este gălăgios, exploziv, polemic și – uneori – arțăgos. Cariera dlui președinte a început în urmă cu vreo 12 ani cînd a răsturnat guvern după guvern din poziția de simplu ministru. Apoi a tensionat atmosfera în Partidul Democrat în așa măsură încît Petre Roman a cedat lupta. A cîștigat de două ori competiția electorală pentru Primăria Generală și a condus Capitala după ce a săpat tranșee adînci între el și Consiliul Local. De fiecare dată a găsit mijloacele pentru a atrage de partea sa electoratul. Chiar și în momentele în care eram convinși că a zbîrcit-o, s-a întîmplat ceva neprevăzut care a răsturnat situația în favoarea bătrînului lup de mare.
Dl Traian Băsescu ori este norocos cu carul, ori este de-a dreptul diabolic. în astea șase luni de cînd este președinte al României a trecut prin mai multe controverse decît ambii săi predecesori democrați în trei mandate și jumătate. Eram convinși că ideea sa fixă cu axa anglo-americano-română va compromite iremediabil relațiile cu orgolioșii francezi și morocănoșii germani. Iată însă că a fost ziua de ieri cînd presa vest-europeană a dat Cezarului ce este a Cezarului: în parlamentul de la Paris premierul Villepin a mulțumit președintelui nostru pentru rezolvarea dosarului Aubenas. Dintr-o dată, scenariile lansate de celebri jurnaliști dâmbovițeni s-au pulverizat în derizoriu. „Le Monde” confirmă profesionalismul ofițerilor români de informații și atestă implicarea decisivă în eliberarea ziaristei de la „Liberation”. Oricît de supărați ar fi francezii pe români (mult prea adesea confundați cu țiganii care cerșesc pe malurile Senei), acum ei se află în situația de a ne mulțumi. Maestru al valorificării contextului oportun, președintele Băsescu a schimbat „din condei” discursul pro-american, declarîndu-se european fidel, preocupat mai ales de chestiunea integrării. Ceea ce părea de nerezolvat – conflictul declarativ cu Uniunea Europeană – are toate șansele să se estompeze (măcar pînă la următoarea criză…). Politicianul Băsescu a urcat, instantaneu, în sondajele de opinie cu vreo zece procente generînd și administrînd criză după criză. Comportamental, se dovedește un perfect căpitan de cursă lungă: are nevoie de furtuni și executanți docili, dar bine pregătiți, pentru a arăta de ce este în stare.
Profită de orice eroare a adversarului. Nu numai că a eliberat jurnaliștii români din ghearele teroriștilor irakieni, dar, concomitent, a pulverizat și PSD prin lipirea etichetei Hayssam pe acest partid. Este doar debutul unei lupte interne devastatoare. Nu va renunța la alegerile anticipate deoarece simte că este momentul să-și subordoneze PNL, iar taifunul ce-l va declanșa în Justiție va abate atenția românilor de la problemele sociale extrem de grave pantru care nu are soluții deocamdată. Cred că nici nu se pricepe la asemenea chestiuni, ba chiar îl și plictisesc programele lungi și birocratice. Sărăcia nu poate fi eradicată printr-o criză de zece zile și nici prin arestarea vreunui personaj celebru. Cît despre prețul combustibililor și energiei, acesta crește chiar dacă ar fi Patriciu după gratii. Ce va urma, vom vedea. Oricum, presa nu va șoma…

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!