„Administrația publică se implică în viața comunității”

Dana Pricopie: Sunteți profesor doctor, prorector al Universității „George Bacovia” și, în același timp, sunteți consilier județean. Cum se îmbină cele două status-uri?
Dumitru Bontaș: Aș spune că sunt oarecum complementare. înainte de a fi consilier județean am avut posibilitatea să cunosc aspectele specifice ale reformei din administrația publică. în perioada 1990-1996 când am îndeplinit pe rând, funcția de subprefect și pe cea de prefect al județului Bacău.
Sigur că, activitățile din domeniul învățământului și în special cele din domeniul economic și cel profil de științe administrative, este în prezent mult transformat, aș spune într-o proporție de 80-85% în raport cu ce era înainte de 1990 în România. Se știe că domeniul economic și cel profil de științe administrative a fost foarte mult marcat de doctrina partidului unic.
După 1990, în România s-a instaurat un regim democratic, un regim care este în măsură să redea libertatea de gândire, de creație și libertatea de adaptare a învățământului la standardele celui din UE. Toate aceste schimbări din domeniile amintite au fost la baza legislației noi care a fost promulgată în România după 1990. între toate disciplinele noastre nu există vreuna care să aibă continuitate cu ceea ce s-a predat înainte de 1990. Se știe că legea contabilității a fost schimbată, la fel și legea administrației publice iar celelalte norme cu privire la fiscalitate și la conceperea și elaborarea strategiilor pe cicluri legislative au la bază norme recunoscute în Europa Occidentală. Pot face așadar afirmația că învățământul în profilul universității noastre este în pas cu schimbările care au loc în administrația publică.
D.P.: Mai optează tinerii pentru o carieră în administrația publică? Care ar fi atuurile unei cariere în domeniu, pentru un tănâr care acum este la început de drum?
D.B.: în general, timerii urmăresc să-și construiască o carieră care să le ofere stabilitatea; vizează de asemeni, și posibilitatea de a promova într-un anumit domeniu începând ca debutant, parcurgând apoi treaptă cu treaptă până la cele mai înalte funcții din administrație. Se știe că în domeniul administrativ s-au produs cele mai mari restructurări de personal. Foarte mulți funcționari publici s-au pensionat în ultimii 15 ani și au fost înlocuiți cu tineri absolvenți ai facultăților de profil.
D.P.: Credeți că s-a produs o schimbare de mentalitate în percepția „rolului” de funcționar public?
D.B.: La ora actuală, cred că administrația publică se implică foarte mult în viața comunităților locale. Iar un salariat din aceste instituții nu este perceput doar ca un achizitor de bunuri de pe piața de produse pentru asigurarea funcționării instituției în sine.
Un funcționar public nu mai este recunoscut ca un perceptor de taxe și impozite; astăzi profilul angajaților este cu totul altul. Și apar noi valențe ale funcției publice. Asistența socială este unul dintre exemple. Care se adresează în egală măsură copiilor, adulților, și bătrânilor care se află în dificultate, nu au o familie, nu au posibilitatea să se integreze social. Apar nevoi legate de înfrumusețarea localităților, nevoi legate de realizarea unei infrastructuri, drumuri, canalizări, apă potabilă, canalizarea apelor uzate, urbanizare a satului românesc. Toate acestea nu pot fi făcute decât cu oameni pregătiți în spiritul noilor norme europene.
Vedem de multe ori la posturile de televiziune reclamele unor conducători de programe privind integrarea satului românesc în spațiul rural european. Fapte care trezesc la nivelul locuitorilor alte nevoi, speranțe și așteptări, alte motive de implicare în viața comunității. Toate acestea nu pot fi realizate cu salariați educați în școlile sau universitățile de dinainte de 90. Se fac cu noii absolvenți care trec prin programe școlare compatibilizate cu cele ale învățământului universitar european.
D.P.: încercând să aplicăm o tehnică de cuantificare din domeniul economic, analiza SWOT, care ar fi punctele forte ale activității consilierilor județeni și ale Consiliului Județean în general?
D.B.: în primul rând calitatea sub aspect profesional a consilierilor județeni. Provin din diverse domenii care acoperă toate aspectele specifice județului- economie, industrie, servicii, agricultură, învățământ, sănătate etc. Sunt oameni cu studii superioare, un alt punct forte, și care au o experiență profesională, cunosc realitatea din zona operațională. Reprezentanții de la toate partidele sunt oameni pe care eu îi respect pentru că au o calitate profesională incontestabilă.
Un alt punct forte ar fi vârsta unora dintre ei. Care vine să se asocieze cu experiența celor dintâi. Sunt foarte mulți tineri care au terminat studiile acum trei sau patru ani. Si iarăși găsim oameni dornici să se implice, cu calități specifice omului social și omului complex.
Aș menționa, tot la capitolul puncte tari, aparatul propriu al Consiliului Județean. Care oferă permanent materiale bine documentate în ceea ce privește activitățile noastre de decizie și deliberare. Sunt materiale care au la bază un volum mare de informție, un volum real, optim de informație. Și acest aparat este format în proporție de 60% tot din tineri.
Există o tradiție creată după 1990, prin implicarea instituției, a consilierilor, alături de alte instituții similare sau din alte domenii, în programe complexe de previzionare, de elaborare a unor strategii, alături de mediul oamenilor de afaceri. Consiliul Județean se implică foarte serios în parteneriatele cu consiliile locale atât din mediul rural cât și din mediul urban.S-au realizat în ultimii ani numeroase proiecte pe diverse programe de finanțare- Phare, RICOP, SAPARD, ISPA, proiecte elaborate și implementate până în faza de recepție finală.
D.P.: Pentru că tot ați amintit de proiecte, anul acesta va intra în faza operațională Parcul Industrial de la Hemeiuși- HIT. Ce reprezintă, din punctul dumneavoastră de vedere acest proiect pentru comunitatea băcăuană?
D.B.: Acest parc industrial poate pune în aplicare o idee născută prin strategia de la Lisabona cu privire la sistemele economice complexe, cunoscute sub denumirea de clustere economice. Se știe că unul dintre clusterele economice celebre este Silicon Valey din SUA. Este primul care a demonstrat întregii lumi că acolo unde a existat o bună coordonare între investitori, care se specializează pentru prestații sau producții într-un anumit domeniu și cooperează până când se obține un anumit produs pe o piață regională, este posibilă o creștere de proporții a economiei din regiune.
D.P. Aveți proiecte pe care să le promovați în viitoarele ședințe de consiliu?
D.B.: La ora actuală mă preocupă aspectele legate de protecția copiilor și a adulților aflați în situații de dificultate pe plan social. Mi-am propus o mai mare colaborare cu Direcția de Protecția Copilului pentru ca, împreună să încercăm să găsim soluții mai bune. Obiectivul este ca un număr cât mai mare de astfel de persoane să beneficieze de aceste servicii. în prezent, alocațiile pentru aceste persoane ocupă cea mai mare pondere în bugetul Consiliului Județean dar realitatea demosntrează că ele sunt în continuare foarte mici comparativ cu nevoile acestor persoane.

casetă

Curriculum Vitae:

Prenume, nume: Dumitru Bontaș
Data nașterii: 14.07.1946
Studii:
· Facultatea de Mecanică, Iași, promoția 1969
· Doctor în științe tehnice, iulie 1981
Activitate profesională:
· 1997- prezent- profesor universitar doctor, prorector Universitatea „George Bacovia”
· 14 iulie 1992 – președinte fundația cultural-științifică „George Bacovia”
· 1992-1997 – prefect
· 1990-1992 – subprefect
· 1985-1990 – inginer șef IMU Bacău
· 1976-1985 – lector universitar, șef de catedră la Institutul de învățământ Superior Bacău
· 1972-1976 – inginer proiectant, șef compartiment CTC IMU Bacău
· 1967-1972 – asistent universitar – Institutul Politehnic Iași
Limbi străine:
· franceză – scris, vorbit – bine
· engleză – scris, vorbit – satisfăcător
Hobby-uri:
· grădinărit,
· horticulturăe specifice

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!