Sînzienele sau noaptea în care fetele își pot visa ursitul

Creștinii ortodocși serbează astăzi nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul (cu șase luni înainte de Nașterea Domnului), zi cunoscută în popor ca fiind drept Drăgaica sau sărbătoarea Sînzienilor. Este o sărbătoare inspirată din Biblie, atestată în
secolele IV-V. A fost instituită spre a înlocui unele vechi
sărbători păgîne, cu caracter agricol sau naturist, din perioada solstițiului de vară (22-23 iunie). Sărbătorind, în zi de Drăgaică sau
Sînziene, solstițiul de vară și soarele care „saltă pe cer de bucurie”, țăranii nu se duceau la muncă în această zi, pentru că, ziceau, „astăzi se odihnește și soarele o dată, în înaltul cerului”.
Sărbătoarea florală și cîmpenească a Sînzienelor care reprezintă o festivitate generală a zînelor bune reprezintă una din cele mai cunoscute sărbători populare. în botanica populară românească, florile numite sînziene au fost consacrate Sfîntului Ioan Botezătorul. La 24 iunie, mănunchiuri proaspete împodobesc ferestrele, porțile, streșinile caselor, deoarece potrivit superstiției, aceste flori îi apără pe oameni de agresiunea duhurilor rele și, totodată, aduc noroc în case.

Tradiții și obiceiuri în zi de Sînziene

Personajele care participă la datina Drăgaicei sînt fecioare îmbrăcate în ii de sărbătoare, avînd capetele acoperite cu marame albe deasupra cu cununițe de flori numite sînziene. Sînzienele sînt plante cu flori galbene-aurii și plăcut mirositoare. Cresc prin livezi, pășuni, margini de păduri și poienițe.
însoțite de muzică și chiuiturile flăcăilor, fetele adună florile de
Sânziene în buchete, fac colane și împletesc cununi circulare și
cruciforme sau le strîng în buchețele. Aceste coronițe și buchete
sînt aduse în sat, unde sînt așezate pe porți, uși, ferestre, pe șuri,
pe stupi și chiar în straturile de legume, în credința că ele vor ocroti
casa și gospodăria de puterea forțelor malefice, aducînd totodată
noroc, sănătate și belșug oamenilor, animalelor și semănăturilor, vor
înflori, așadar, ca Sînzienele. Fetele tinere erau încinse la brîu tot cu sînziene, iar în mîini țineau spice de grîu și seceri cu dinți. Datina se desfășoară atît la cîmp, pe un ogor, și în sat, în bătătura satului, la locul de horă. La ogoare se jucau hore libere și hore închise, cînd tăcute, cînd cu chiuituri; rar cu strigături. în drum spre cîmp la ogoare, cînd se întîlneau două cete de Drăgaice simulau uneori lupte cu seceri. De la ogoare se întorceau pe drum în fugă, iar la intrarea în sat le întîmpinau flăcăii cu ulcele cu apă și le stropeau simbolic pentru fertilitatea solului. Aici se întindea hora drăgaicelor, în care puteau intra în joc numai fete tinere, de aceeași vîrstă și condiție virginală. Din bătătărura satului, Drăgaicele plimbau hora pe la unele case din sat, îndeosebi la casele plugarilor vrednici. Fetele purtau o cruce înaltă, ce se cheama Steagul Drăgaicei. El era confecționat dintr-o prăjină înaltă de 2-3 metri, care avea la capăt o cruce împodobită cu flori de Sînziene, pelin, spice de grîu și îmbrăcată ca o păpușă. Pentru a fi feriți de boală, copiii mici sunt dați de mamele lor în brațele Drăgaicelor, pentru a fi jucați. De asemenea, fetele care vor să se mărite cu băieții care vor să se însoare se strîng seara, în ajun de Sînziene. Fug pe deal sau la munte, culeg și împletesc cununi, se întorc cu ele în fugă în sat și aruncă aceste cununi peste casă, ca să vadă dacă s-au agățat de hornuri. Dacă aceste cununi se agață de coșurile caselor, fetele se vor mărita chiar în anul menit. A doua zi, dis-de-dimineață, cetele de feciori străbat satele cu flori de sînziene la pălărie, însemn că au căzut cununițele de sînziene pe hornuri la casele fetelor care-i interesează. Farmecul datinilor legate de sărbătoarea Sînzienelor se pierde în negura timpurilor și doar puține din aceste obiceiuri mai sînt păstrate și astăzi. (Elena SOLOMON, Constantin GHERASIM)e cununi se agață de coșurile caselor, fetele se vor mărita chiar în anul menit. A doua zi, dis-de-diminea

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!