Nume grele acuzate că au înlesnit jaful din pădurile județului

Toate împroprietăririle cu păduri de pe Valea Muntelui vor fi sistate. Nu se vor mai aproba marcări și tăieri în cele date deja sătenilor și vor fi sancționați silvicultorii de la Agăș, Comănești și Direcția Silvică Bacău. Se preconizează și trimiterea în judecată a comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar din Agăș, Asău, Brusturoasa, Comănești și Palanca, precum și a Comisiei Județene Bacău pentru emiterea unor hotărîri de validare și amplasament, eliberarea unor titluri de proprietate și punerea în posesie fără temei legal a unor terenuri forestiere. Cam acestea sînt concluziile unui raport al inspectorilor de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) și de la Regia Națională a Pădurilor (RNP). Cea mai drastică măsură propusă în raport este aceea a sesizării Parchetului de pe lîngă înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se stabili dacă aspectele constatate pot fi apreciate ca infracțiuni. Raportul a fost încheiat în urma efectuării unui control la ocoalele silvice Agăș și Comănești, finalizat cu puțin înainte de începerea inundațiilor. Deși toată lumea face referire la el, raportul nu este încă oficial, deci poate fi contestat de cei nominalizați în acest document. Ziarul de Bacău a reușit, însă, să intre în posesia unei copii a acestui raport. Concluziile acestuia s-ar putea rezuma la un singur aspect: mii de hectare de păduri au fost retrocedate în județul Bacău fără bază legală, iar cei care au condus județul pînă acum au trecut cu vederea nenumărate nereguli.

în județul Bacău circa 13.000 de hectare de terenuri forestiere au fost puse în posesie fără temei legal pe baza unor legi controversate. Este vorba de Legea 1/2000 cu modificările ulterioare și Legea 400/2002. Ambele au permis împroprietărirea a mii de săteni de pe Valea Muntelui doar pe baza unor liste din 1945, în care erau trecuți cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole cu ocazia aplicării reformei agrare de după război. Deși aceste liste nu s-au materializat niciodată în titluri de proprietate, întrucît reforma nu s-a mai aplicat, în legislatura trecută, oficialitățile le-au luat drept bază legală de retrocedare și au făcut cadou mii de hectare de pădure muntenilor băcăuani. Cel puțin așa reiese din raportul inspectorilor de la MAPDR și RNP. Beneficiarii acestor acte normative au fost localnicii din comunele de pe Valea Muntelui, care, spre deosebire de ceilalți români, nu au primit înapoi pădurile confiscate de comuniști, ci au fost pur și simplu împroprietăriți. „Donațiile” s-au făcut de regulă pe amplasamente favorabile și din punct de vedere al accesului pe căile rutiere și a calității arborilor, numai buni de tăiat.

Atitudini controversate ale fostei conduceri a Direcției Silvice

Dacă pînă acum acuzațiile referitoare la defrișările masive din păduri au fost la modul general, ori s-au referit la patroni de firme, în urma acestui ultim control oficialii de la București îndreaptă degetul acuzator și spre înalți funcționari. Unul dintre aceștia este Viorel Ghelase, fostul director al Direcției Silvice Bacău. „Nu și-au exprimat poziția în notele de relații solicitate, deși au avut atribuții exprese în aplicarea legilor retrocedării, fostul director al Direcției Silvice Bacău, ing. Viorel Ghelase, sub a cărui conducere această unitate a permis și a accelerat împroprietărirea locuitorilor de pe Valea Trotușului, și fostul director tehnic, inginerul George Brăescu”, se menționează în raportul întocmit. Se spune în același document că atitudinea lui Viorel Ghelase este cu atît mai de neînțeles, cu cît înainte de aceste împroprietăriri el s-a propunțat oficial, în scris, împotriva unei asemenea operațiuni, întrucît nu exista o bază legală, iar solicitanții nu aveau calitatea de foști proprietari de terenuri forestiere. „Ulterior, domnul Viorel Ghelase a fost numit secretar de stat pentru păduri la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, revenind pe postul de director al Direcției Silvice Bacău cu puțin timp înainte de adoptarea Legii nr. 400/2002. În aceste ipostaze nu s-a mai opus împroprietăririi cu teren forestier în baza listelor întocmite cu ocazia aplicării reformei agrare din anul 1945”, se mai arată în raport.
Un alt nume sonor printre cei acuzați este și cel al lui Gheorghe Hură, secretar general al Prefecturii Bacău, dar nominalizat aici în calitate de secretar al Comisiei Județene de Fond Funciar.

Care sînt neregulile constatate?

Momentul de la care a pornit operațiunea de împroprietărire a muntenilor din județ s-a consumat pe 18 iulie 2002, cînd autoritățile județene și locale au avut o întîlnire la primăria Agăș, la scurt timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 400/2002 . „După această ședință s-a trecut în mod accelerat la reconstituirea și validarea de terenuri forestiere, cu invocarea prevederilor Legii nr. 400/2002 și pe baza listelor definitive de împroprietărire întocmite în anul 1945”, se spune în raport. în timpul controlului au fost identificate numeroase nereguli referitoare la modul de solicitare a terenurilor forestiere, la vocația succesorală a solicitanților, la stabilirea identității autorilor, existînd dubii chiar privind autenticitatea semnăturilor din cereri, declarații sau procesele verbale de punere în posesie. „în ceea ce privește comisia județeană, aceasta a validat cererile comisiilor comunale bazate pe listele nominale din 1945 și a emis hotărîri de stabilire a amplasamentelor, procedură neprevăzută de legile fondului funciar. Mai mult, a emis hotărîri de schimbare a amplasamentelor, contrazicîndu-și hotărîrile inițiale privind așa-zisa reconstituire a amplasamentelor. Toate aceste schimbări au fost orientate spre amplasamente cu acces de-a lungul drumurilor auto forestiere și în trupuri de pădure matură, cu arborete valoros”, se mai arată în raportul care numără peste 50 de pagini. S-a mai constatat că același proprietar a fost pus în posesie de mai multe ori, o parte a proceselor verbale de punere în posesie au fost întocmite de comisiile locale fără înștiințarea silvicultorilor, altele nu au fost nici măcar transmise ocoalelor silvice, după care cetățenii au solicitat imediat marcarea arborilor pentru tăiere sau tăierea lor fără marcare, și multe altele.

Ce spun cei nominalizați?

Viorel Ghelase spune că acuzele aduse în acest raport, pe care el nu l-a primit, sînt forțate și neadevărate. El a precizat că în ceea ce-l privește nici nu a participat la ședințele Comisiei județene pentru aplicarea legilor fondului funciar, pentru că și-a delegat împuterniciți. „în condițiile în care reprezentantul guvernului în teritoriu (prefectul, n.r.) și inspectorul șef al ITRSC, Mihai Florescu, cel care era reprezentantul ministerului, semnau validarea, eu eram obligat ca în calitate de administrator al pădurilor statului să pun la dispoziția comisiilor locale suprafețele de pădure care fuseseră validate în termen de 60 de zile. Ce era să fac?! Să mă împotrivesc legii?!”, ne-a spus Ghelase. El a precizat că poziția sa nu a fost deloc ambiguă cu privire la aceste împroprietăriri. „Inițial m-am opus pentru că nu era bază legală de retrocedare. Atunci știu că s-au dus primarii de pe Valea Muntelui la Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaților, s-a emis Legea 400/2002 și, în acest mod, a existat baza legală, iar eu nu mă mai puteam împotrivi”, a motivat Ghelase poziția sa, insistînd pe faptul că la data cînd se dezbătea Legea 400 în Parlament el nu mai era secretar de stat, așa că apropierea acestei situații de poziția pe care a deținut-o este forțată. Și secretarul Gheorghe Hură spune că lucrurile sînt forțate. „Nici eu, și nici prefectul nu am primit acel raport, ca să pot răspunde la acuzațiile care mi se aduc. Am constatat, însă, că cei veniți în control nu cunoșteau prevederile legii. Eu nu am făcut decît să pun în aplicare legea, așa cum a fost ea publicată. Vreau să se înțeleagă foarte bine că între împroprietăriri și defrișările masive care au avut loc nu există nici o legătură, sau, oricum, eu nu am nici o implicare în acest lucru. Orice încercare de a face vreo conexiune între cele două lucruri este exagerată”, ne-a declarat Gheorghe Hură. (Mirela ROMANEȚ, Eduard ADAM)nor printre cei acuzați este și cel al lui Gheorghe Hură,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!