Șapte mii de șomeri, ignorați de autoritățile județului

Peste 1.000 de firme din zona Moinești – Comănești – Valea Muntelui sînt în prag să-și închidă porțile, în urma inundațiilor. în cîteva săptămîni, numărul șomerilor din județ ar putea crește cu 7-8.000, dar asta nu pare să producă nici o îngrijorare în rîndul autorităților județului. Altfel nu se explică absența în masă a oricărui factor de decizie de la Prefectura sau Consiliul Județean Bacău, care au lipsit ieri, la Moinești, de la întîlnirea cu firmele din zona afectată de calamități, întîlnire intermediată de camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău. „I-am invitat aici pentru a le expune problemele noastre, care sînt extrem de grave. Noi vom închide porțile, oamenii, care au rămas fără locuințe, vor rămîne și fără locuri de muncă. Nu a venit nici prefectul, nici subprefectul, nici vreun reprezentant al Ministerului Agriculturii, pe care i-am invitat. Toată lumea a confirmat și, acum, nu e nimeni prezent. Sîntem singuri și nimeni nu ne bagă în seamă”, a spus Gheorghe Milea, președintele Patronatului Proforest, al prelucrătorilor de lemn.
Oamenii de afaceri prezenți la întîlnirea de ieri s-au arătat indignați față de lipsa de reacție a autorităților, insensibile, în final, față de soarta a mii de oameni. „Este clar că nu-i interesează și nu ne bagă nimeni în seamă. Dacă nu vor să discute cu noi, o să mergem noi la Bacău, la prefectură, să le explicăm ce se întîmplă în zonă”, a fost de părere Florin Cheptănuș, patronul societății Petrocheș Comănești. Rodica Ferchiu, de la Asău, a calificat situația oamenilor de afaceri cu cea a unor plătitori de taxe, fără nici un drept. „Sîntem băgați în seamă doar la plată, cînd achităm taxele și impozitele. Nimeni nu vrea să se gîndească că, dacă noi închidem, nu va mai avea cine să plătească taxe și impozite, și, atunci, ce se va întîmpla cu bugetele locale?”, s-a întrebat Rodica Ferchiu.
Proprietarii firmelor de pe Valea Muntelui încearcă de două săptămîni să-și facă problemele cunoscute. Acum mai bine de zece zile, l-au mai invitat pe prefectul Gabriel Berca la o întîlnire, dar acesta a lipsit, pe motiv că premierul Tăriceanu a venit la Comănești. „Putea să-l ia și pe el să vadă cu ce ne confruntăm”, au spus cîteva voci din sală. Pentru că nu au reușit nimic pe cale oficială, oamenii de afaceri au încercat să discute cu prefectul Berca cum s-a putut. Se pare că fără succes, însă. „Am fost la Comănești, pe stadion, să stau cu el de vorbă. Mi-a acordat 15 minute. Zece minute a vorbit la telefon, patru minute s-a uitat după elicopterul premierului Tăriceanu și un minut m-a ascultat”, a povestit Georgel Merlușcă, patronul societății Ergio Prod Comănești, cum s-a desfășurat întrevederea cu prefectul Gabriel Berca.
Deși justificarea pentru absența de la Moinești a autorităților județului a fost o întîlnire cu șeful Corpului de control al ministrului agriculturii, la ora la care a avut loc ședința, la Bacău nu a avut loc nici o astfel de întrunire.

Problemele de pe Valea Muntelui au profunde implicații sociale

Mai multe firme din zona Comănești și-au închis porțile în ultima perioadă și au trimis oamenii acasă, după inundațiile din iulie. Marea majoritate au fost profilate pe prelucrarea lemnului, dar nu sînt singurele societăți afectate de calamități. Unele instalații sau spații comerciale și de depozitare au fost luate de apă. în alte cazuri, patronii spun că, deși au licitat și ar putea prelucra masă lemnoasă, acest lucru este acum imposibil, din cauza deteriorării drumurilor forestiere, care sînt impracticabile. Fără materie primă, activitatea nu poate continua, iar o remediere a situației nu este posibilă pe termen foarte scurt. „Din 240 de oameni pe care îi aveam angajați, am mai rămas cu 40, pe restul am fost nevoit să îi trimit acasă. O parte dintre ei nu mai au nici locuințe, dar au copii de crescut. Transformăm forța de muncă din România, calificată, în niște fugari prin țările Europei”, a descris Gheorghe Milea situația din Dărmănești.
Rodica Ferchiu, administratorul SC Ronel Com Asău, a rămas fără un gater, măturat de ape, dar se vede în imposibilitatea de a-și continua și o afacere în zootehnie, pentru care a primit credit subvenționat. „Am făcut o fermă ecologică, cu 20 de vaci, în apropiere de Ciobănuș. Nu mai avem nici o cale de acces acum în zonă. Soțul meu a fost într-o zi, să ducă mîncare la oamenii care lucrează acolo, care sînt izolați, și a mers 25 de kilometri pe jos, pe stînci, cu rucsacul în spate. Nu pot aduce laptele și brînza, dar trebuie în acest timp să plătesc ratele la bancă și taxele și impozitele. Petse 30 de oameni sînt în șomaj, de la gater, acum mă întreb ce voi face cu ferma, pentru că este monitorizată și trebuie săptămînal să transmit date, pe care nu le pot obține”, a explicat Ferchiu situația în care se zbate.
Creditele luate de la bănci reprezintă o altă mare problemă pentru oamenii de afaceri, aflați acum în imposibilitatea de a-și desfășura o activitate normală. „Banca nu ne iartă, chiar dacă sîntem în zonă calamitată. Penalitățile curg și nu știm ce să facem”, au spus unii dintre ei. Ștefan Sâmbotin, directorul Sucursalei BNR Bacău, de altfel, singurul șef de instituție publică prezent în sală, a preluat o parte dintre problemele firmelor din zonă și a promis că le va transmite la București. „Din cîte știu, există o corespondență între BNR și băncile comerciale, să se analizeze situația firmelor cu probleme, afectate de inundații. Unele bănci din Bacău au primit recomandare să analizeze situația agenților economici afectați de inundații, dar este la latitudinea lor”, a spus Ștefan Sânbotin, care i-a sfătuit pe patroni să ia legătura cu băncile și să încerce o rezolvare punctuală a problemelor. O altă nemulțumire a mediului de afaceri de pe Valea Muntelui este că, deși se află cu mîlul în firme și nimeni nu le oferă o mînă de ajutor pentru a depăși situația, la ușa lor au venit controalele. „Nimeni nu este împotriva controalelor, deși ne întrebăm de ce nu s-au făcut și pînă acum, cînd arabii au jefuit Valea Trotușului? Ce se întîmplă este fără precedent. Sîntem tratați cu toții ca niște hoți. M-am trezit la poartă cu 20 de persoane, dintre care zece erau polițiști și trupe speciale. Să vină, să controleze, dar nu așa, să creadă lumea că, gata, l-au arestat pe Milea!”, a spus Gheorghe Milea, susținut la unison de colegii din sală.
Toate aceste probleme au fost notate de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie (CCIA) Bacău, care au trimis un chestionar la 300 de agenți economici și primării de pe Valea Muntelui, în încercarea de a identifica posibile soluții. Doru Simovici, președintele CCIA, estimează că, din cele aproximativ 3.000 de firme mici și mijlocii existente pe vale, peste 1.000 sînt în pericol să-și închidă porțile. Iar problema este ignorată de autorități. „Este incalificabil ce s-a întîmplat, absența din sală a prefectului, invitat pentru a doua oară la o astfel de întîlnire. Toată lumea este preocupată de partea socială a efectelor produse de inundații, dar nimeni nu vrea să se gîndească că și problema agenților economici se va transforma tot într-o problemă socială. Vor fi peste 7.000 de șomeri și asta va fi o problemă socială, pe care autoritățile o ignoră acum”, ne-a declarat Doru Simovici, președintele CCIA.
Camera de Comerț a făcut o ierarhie a problemelor de la firmele calamitate: plata creditelor, șomajul, imposibilitatea de a achita taxele și impozitele. Soluția a fost găsită tot de cei afectați: reconversia forței de muncă și a activității firmelor pare singura soluție. De aceea, oamenii de afaceri au solicitat ca lucrările la refacerea drumurilor, podurilor și podețelor să se facă prioritar cu firmele din zonă. „Cea mai bună variantă ar fi să beneficiem de credite cu dobîndă subvenționată, să ne putem rapid utila și să reconvertim profesional forța de muncă. Măcar pînă se va putea reveni la activitatea de bază, de prelucrare a lemnului”, a propus Florin Cheptănuș. Programele de reconversie a forței de muncă și a firmelor sînt privite și de Doru Simovici ca singura soluție pentru relansarea zonelor calamitate. „De aceea este nevoie de dialog cu autoritățile”, a spus Simovici.

Dumitru Nadă, acuzat că a susținut mafia lemnului

La aproximativ două ore de la debutul ședinței de ieri, în sală și-a făcut apariția Dumitru Nadă de la prefectură. El s-a arătat extrem de iritat față de poziția unor oameni de afaceri, care l-au acuzat pe prefectul Gabriel Berca că le întoarce spatele. Poziția lui Dumitru Nadă a dat naștere unor discuții aprinse, care s-au terminat cu acuzații fățișe. „Nu îi mai luați apărarea prefectului, că, și înainte de inundații au fost cinci luni în care am încercat să stăm de vorbă cu el și nu am reușit. Niciodată prefectul Berca nu a fost disponibil. Și dumneata, domnule Nadă, ai fost în legătură directă cu arabii care au furat pe Valea Muntelui. Și au am să-ți demonstrez lucrul acesta, cu documente”, a spus Gheorghe Milea. Dumitru Nadă s-a limitat să susțină că nu a avut nici o legătură cu arabii.
Cum Dumitru Nadă nu a părut foarte deschis la dialog și i-a tratat pe cei prezenți cu ostilitate, poziția sa a stîrnit și alte remarci. Primarul de la Ardeoani, Victor Diaconu, a comentat de undeva, din fundul sălii, despre lipsa celor șapte ani de acasă, de care ar da dovadă reprezentantul prefecturii. „V-am sunat și mi-ați închis telefonul în nas cînd v-am rugat să mă ajutați, că am 800 de sinistrați la Leontinești. Cînd aveți de făcut lucrări, angajați firme arabe sau de la București, în loc să lucrați cu oameni din zonă. V-am zis că pot să duc la Ciobănuș un caterpilar, cu 550.000 de lei pe zi, și ați preferat să luați pe alții, care v-au cerut 1,4 milioane de lei pe zi. Nu vă mai satură dracu’ de șpăgi”, a strigat, indignat, Victor Diaconu, care, la scurt timp, a părăsit sala.
Dată fiind ignoranța fățișă a autorităților, oamenii de afaceri au decis să se întîlnească, în fiecare comună, cu autoritățile locale, să vadă ce soluții se pot găsi. în paralel, problemele vor fi adunate și reprezentanții firmelor aflate în faliment vor merge la prefectură, în speranța că cineva își va găsi timp și pentru ei. „Dacă nu, o să lăsăm cei 8.000 de șomeri să meargă ei la prefectură, să ceară case și locuri de muncă”, au conchis patronii. (Nicoleta BICHESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!