Potopul de după potop

Nicoleta BICHESCU

S-a dus vremea camerelor de luat vederi, a cizmelor de cauziuc și a pelerinelor galbene de ploaie, care au dat bine în cadru. Potopul a trecut, iar problemele se ițesc abia acum de după mîl. Pentru autorități, începe adevăratul test. Fără elicoptere cu ajutoare, fără apă minerală și pîine, fără declarații date la televiziuni. Spectacolul s-a terminat. Viața e mai dură decît statisticile. în spatele răcelii cifrelor se ascund destine, oameni disperați, vieți năruite. Peste 700 de familii au rămas fără locuințe, fără recolte, fără bani. Zeci de drumuri și poduri sînt rupte. Peste 12.000 de persoane sînt încă izolate.

De parcă natura nu s-ar fi răzbunat destul, pe Valea Muntelui, de cîteva zile, firmele se închid una după alta. Sute de oameni au rămas fără case, dar și fără locurile de muncă, de unde mai venea un strop de speranță. Oamenii de afaceri din zonă sînt în imposibilitatea de a schimba ceva. Dezastrul i-a afectat pe ei, dar și miile de oameni din spatele lor. Lemnul din păduri nu mai poate fi exploatat, așa că, în lipsa materiei prime, activitatea fabricilor din zonă a încetat. Apa a luat gatere, dar și magazine sau clădiri în care au fost birouri. Zona e paralizată și estimările specialiștilor arată că, în cîteva săptămîni, aproape 8.000 de oameni vor deveni șomeri.

Cîțiva patroni au încercat să arate autorităților pericolul. Au invitat prefectul, subprefectul, președintele consiliului județean, șefii de instituții descentralizate, la o întîlnire, în speranța că, împreună, vor găsi o soluție. Au fost tratați cu sictir. Ca și cum problema a aproximativ 1.000 de firme nu există, nici un oficial nu s-a deplasat la întîlnire. Acum, că televiziunile s-au retras din zonă, nimeni nu s-a mai înghesuit să meargă la Comănești. Autoritățile și-au găsit rapid de treabă, au inventat ședințe care nu au avut niciodată loc și au întors spatele mediului de afaceri. O sfidare mai mare rar se poate întîlni! Ruperea oricărei punți cu oamenii de afaceri este incalificabilă, mai ales acum, cînd autoritățile ar trebui să găsească în ei un partener solid, pentru refacerea zonelor calamitate.

Se pare că a devenit o boală romănească: te faci auzit, doar dacă te legi de șina de cale ferată sau iei cu asalt prefectura. O discuție civilizată și, înainte de toate, utilă, este un demers eșuat. Probabil că, atunci cînd cele aproape 8.000 de viitori șomeri vor rămîne fără locurile lor de muncă și vor agita amenințător pancarte, în fața prefecturii, Gabriel Berca își va găsi timp să stea de vorbă cu ei. Mai ales dacă în zonă se vor afla și cîteva camere de filmat, care să transmită imaginile la televiziunile centrale. Pînă atunci, oamenii de afaceri nu au decît să-și bată capul, chiar dacă au identificat soluții, unele pertinente, dar care au nevoie să fie promovate de lumea politică.

Dar ce pretenții să ai acum, la autorități. Atenția lor e îndreptată în altă parte. Au venit ceva fonduri de la București și trebuie să înceapă lucrările de reconstrucție. Acum, mai puțin contează oamenii izolați sau cei 8.000 de șomeri. Mult mai important este cum se va împărți ciolanul. Mai pe românește, care vor fi firmele care vor executa lucrările. La ușa fiecărui partid s-a făcut coadă. Clienții politici se înghesuie să convingă că ei sînt cei mai buni și au tot dreptul să primească fonduri. Fiecare reamintește cu cît a constribuit în campania electorală și ce servicii a făcut partidului. Să ne îndestulăm și noi, că, ceilalți, au făcut-o din plin. Și, în fond, de ce să nu procedăm la fel, că e românește? Noi am adus banii, în buzunarele noastre să rămînă. Potopul de după potop e abia la început.înește, care vor

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!