La un pas de noi inundații

Nici nu s-a uscat bine mîlul lăsat în casele oamenilor de apele învolburate ale rîurilor ieșite din albii, că un nou potop a fost cît pe ce să se abată asupra județului. Rămase, preț de cîteva zile doar pe hîrtie, avertizările meteorologilor transmise la începutul săptămînii trecute către autorități s-au dovedit a fi cît se poate de adevărate. Norii negri au acoperit încă de sîmbătă seara toate localitățile județului, iar pe la miezul nopții de sîmbătă spre duminică a început să se dezlănțuie din nou potopul. în mai puțin de o jumătate de ceas, în dreptul localității Ciugheș, comuna Palanca, pîrîurile Voica și Pomănuțeni, două șiruri de apă ce altădată puteau fi trecute cu piciorul, și-au ieșit din matcă și au început să se lățească înspre curțile oamenilor. Toate lucrurile scoase afară din case după inundațiile de acum trei săptămîni pentru a fi lăsate la uscat au început să fie cărate înapoi, în camerele dărăpănate. Mobila care nu a putut fi ridicată la repezeală a fost acoperită cu sacii în care au stat depozitate, pînă atunci, haine, încălțări și alte lucruri de prin case și care au fost răsturnate, în grabă, prin camere.
O spaimă soră cu moartea au tras și sătenii din Agăș. Manole Simion Toma ne-a povestit ieri că toată noaptea a stat cu ochii la rîu, de frică să nu îi intre din nou apa în casă. „Pînă la urmă ne-a ferit Dumnezeu. Las’ că ne-a bătut destul data trecută. Am crezut că nu mai scap cu viață, mai ales că am și un handicap. De trăit, trăiesc, dar numai eu știu cum. Toată lumea care are putere se duce și se zbate să se capete cu cîte ceva. Care a putut, s-a dus să își ia de la ajutoare butelii, haine, pături… Eu, dacă n-am avut cum să mă mișc, am rămas cu ceea am pe mine”, ni s-a mai plîns bătrînul.

Apele Negelului pot da oricînd năvală în curțile oamenilor

Nici Gheorghe Sebastian Afrențoaie din Barați, Mărgineni, nu a închis un ochi în noaptea de sîmbătă spre duminică. Un vuiet mare se auzea din spatele grădinii, acolo unde își are albia pîrîul Negel. Digul care a fost stricat acum trei săptămîni nu a fost nici acum reparat, iar malurile apei stau să se prăvale la el în grădină. „Nimeni n-a venit să vadă cum trăim sau dacă avem nevoie de ceva”, spune Sebastian Afrențoaie. De fapt, nici dacă ar fi venit cineva să îl întrebe de sănătate nu l-ar fi ajutat prea mult. Știe că nu trebuie să aștepte nimic de la nimeni. „Nu-mi fac singur, n-am de nici unele. Am cîteva luni mi-am botezat băiatul. Cu banii de la cumătrie am început să îmi repar prin casă ce s-a stricat de la inundații. Tot ceea ce am avut am cheltuit. Am luat ciment și var și m-am apucat singur de treabă. Dacă mi se mai strică și ceea ce fac acum, chiar că nu mai am cu ce să repar. Ce ține de mine fac, dar și alții trebuie să își facă treaba pentru care sînt plătiți. Au venit niște inspectori de la Ape și au zis că digul are nevoie de consolidare. Nu s-au mai întors de atunci, nici să spună dacă o să facă treaba, nici dacă o vor lăsa baltă”, mai spune Sebastian Afrențoaie.

Familiile rămase fără case se adăpostesc de ploaie în cort

Cînd a văzut că începe din nou să plouă, Ion Ungureanu, de pe strada Brîndușei din Bacău, și-a chemat vecinii în ajutor pentru a mai salva ce se mai putea din mobila depozitată în curte. „Acum un an ne-am cumpărat mașină de spălat automată. N-am terminat de achitat ratele, mai avem și acum de plătit. De folosit, însă, nu ne mai putem folosi de mașină, că a fost îngropată aproape toată în mîl. Nici din ce am mai scos prin curte să se usuce nu am mai putut salva mare lucru. Sînt putrede toate și dacă le ridici, se rup și rămîi cu ele în mînă”, se plînge bătrînul. în utlimele săptămîni a fost vizitat de diverși inspectori care i-au spus că nu o să mai poată locui în casă și că trebuie să i-o dărîme. „Mi-au zis că mă demolează. Cînd, nu știu. Mai vine o ploaie din asta și o să rămîn chiar cu hainele de pe mine”, spunea ieri Ion Ungureanu.
Mai nenorocit decît el, vecinul său, Ion Drăghici, nici măcar nu mai avea unde să își depoziteze lucrurile rămase întregi de prin casă. „Ce am mai avut de dus am dus pe la rude. Acum, am rămas să avem grijă măcar de acoperișul casei, că ziduri nu mai avem. Ne-am mutat la cort, în curtea casei. Cît o să putem sta așa, nu știu, că vine iarna acuși”, ne spunea ieri Drăghici.
Sîmbătă, cînd ploile au început să dea năvală în mai toate localitățile din județ, creștinii ortodocși au sărbătorit „Schimbarea la față”. Tradiția populară spune că odată cu această sărbătoare se încheie și vara. Vremea începe să se schimbe, nopțile devin tot mai lungi și mai friguroase, iar ploile se îndesesc. Cum în aceste zile prea mare lucru nu se face pentru a se veni în sprijinul sinistraților, familiile care au rămas fără un acoperiș deasupra capului după inundațile de săptămîna trecută au toate șansele să doarmnă și la iarnă tot pe la rude sau prin corturi. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!