Europenii vorbesc, tot ei aud

Epurarea apelor reziduale din județ este lăsată la voia întîmplării
• rîurile Trotuș, Bistrița și Siret sînt cele mai poluate ape din Moldova

Chiar dacă Direcția Apelor Siret monitorizează lucrările de modernizare a stațiilor de epurare din județ, în realitate, atît proprietarii acestor stații, cît și supervizorii legali nu dau nici pe departe atenția cuvenită reciclării apelor reziduale. Directorul tehnic de la Direcția Apelor Siret, Irina Lucavețchi, a dat publicității o situație prin care, în cazul a 15 stații de epurare din județ s-au monitorizat toate lucrările propuse pentru modernizarea acestor unități tehnologice. Lucavețchi a precizat că „toate stațiile de epurare aflate în discuție au acte de reglementare a întregii activități, se știe ce trebuie făcut, dar nu putem discuta pe cifre, pentru că nu vreau să deranjez pe nimeni”.
Hîrtia celor de la Direcția Apelor Siret arată că Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău (RAGC), dar și moineștenii de la SC Prest – Serv nu au mișcat nici un deget în ceea ce privește lucrările din Programele de Etapizare pentru stațiile de epurare. Primii mai au la dispoziție încă trei ani (2008) pentru a-și moderniza și extinde stația proprie de epurare (stația de epurare a municipiului Bacău), banii fiind deja asigurați printr-un un proiect ISPA și cu finanțarea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Pe lista neagră, de data aceasta a agenților economici, care lasă lucrul pe ultima sută de metri apare și Agricola Internațional SA, firmă care, se arată în comunicatul de la Ape, „derulează un program propriu din luna martie a.c”., dar fără a se aminti de sumele cheltuite de marele producător de carne de pui din Moldova. Topul celor care nu au făcut nimic pentru stațiile de epurare proprii continuă cu Letea SA, care și-a modernizat stația proprie de epurare doar într-un procent de 10% din planul de etapizare ce trebuie finalizat pînă în 2006, SC Uzina Termică SA Comănești și primăriile orașelor Buhuși și Tîrgu – Ocna, care au mai puțin de 40 de procente din totalul efectuat al lucrărilor cerute de specialiștii de la Ape.

Apă cu un conținut bogat de clor, fenoli, suspensii și bacterii

Departe de cifre și procentele, viața de zi cu zi demonstrează că există serioase probleme în ce privește curățarea apei. O analiză atentă a apei din municipiul Bacău scoate la iveală lucruri reale și nocive în același timp. Directorul de la RAGC, Adrian Craiovan, s-a învățat de acum să tot repete că rețeaua de aducțiune a apei este veche de peste 50 de ani și din această cauză apare frecvent fenomenul de turbiditate a apei (mizeria din apă). El este conștient că se pierd aproape 30 – 40 de procente din totalul de apă captată de la Dărmănești și Cărăboaia, tot din cauza instalațiilor învechite. Bacăul consumă, dacă nu s-ar lua în calcul aceste pierderi, foarte multă apă, depășindu-i chiar și pe locuitorii din capitalele moderne europene. în schimb, la noi, apa care ajunge în casele oamenilor miroase de la distanță a clor, ca semn al calității ei îndoielnice. Pe de altă parte, nu mai este un secret pentru nimeni că județul Bacău, implicit municipiul cu același nume, sînt zone poluate atît în ceea ce privește aerul, solul, dar și apa. Acest fenomen nociv apare în primul rînd ca urmare a evacuării în principalele rîuri a unor ape insuficient epurate. Este cazul poluatorilor care se numesc Sofert SA, (firma a fost amendată de Garda de Mediu cu 100 de milioane de lei pentru poluarea apelor) a societăților aflate pe Platforma Petrochimică de la Onești, dar și a apelor epurate insuficient de RAGC Bacău și Onedil SA, din Onești. Nu odată, presa a relatat despre depășirea limitelor din apă la fenoli, produse petroliere și pesticide, amoniac, substanțe care poluează în mod constant rîurile Trotuș, Bistrița și Siret. Concluzia specialiștilor care de mult timp se lasă așteptată este aceea că, „deși apa reziduală evacuată de stațiile de epurare ar trebui să aibă același grad de poluare ca și albia rîurilor în care sînt deversate, în realitate, de cîțiva ani, gradul de poluare a apei procesate și deversate în rîurile principale și afluenții acestora este mult mai ridicat”.

Apa nu are preț pentru factorii decizionali

De cîte ori s-a întîmplat ca apa ajunsă la populație sau la firme a ajuns murdară, ni s-a motivat că instalațiile de la stațiile de epurare sînt uzate, și mai puțin, sau aproape deloc, s-a vorbit despre incompetența celor responsabili. în majoritatera localităților rurale, dar și în cele urbane, calitatea apei are de suferit. Calitatea este dată de conținutul de nitriți, a clorului cu care este tratată apa potabilă, a suspensiilor care se găsesc în ea și, nu în ultimul rînd, a încărcării bacteriologice ca efect al poluării cu substanțe organice. Și nu sînt doar vorbe. Deja au apărut destule boli hidrice și de piele. Iar lucrurile nu se opresc aici. Tot urmare a poluării din ape au dispărut anumite specii de pești și au apărut insecte dăunătoare mediului. Iată, pe scurt, o radiografie a ceea ce înseamnă lipsa atenției față de apă, lucru care completat cu indiferența autorităților și a efectelor devastatoare ce se acutizează de la zi la zi vor genera adevărate tragedii. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!